Taguri articole monitoare de studio

Despre monitoare…

Postat de on februarie 25, 2011  |  9 Comments

Despre subsemnatul.

Fara a avea pretentia ca sunt un fin cunoscator sau specialist, experienta de peste 12 ani in audio: radio, studio productie/inregistrari, concerte, club, apoi TV inca vreo 8 ani (fara sa renunt complet la audio), etc, ma ajuta sa inteleg si sa fac diferente chiar critice atunci cand ascult o pereche de monitoare, fie boxe, fie casti.

Cu toate acestea, uneori mi se pare foarte greu sa compar anumite produse, fie pentru ca sunt cu adevarat foarte asemanatoare, fie ca spatiul de auditie/lucru difera, fie ca sunt mai obosit fizic si/sau acustic in momentul respectiv. Din cauza muncii, poate si a lenei, nu m-am obosit sa retin terminologia de specialitate, cautand intotdeauna principiul, logica, axioma daca doriti. De aceea va rog sa ma scuzati daca pe alocuri voi fi usor stangaci, empiric, mai putin laborios sau nu prea riguros,  ma rog, ati prins ideea.

Acum un an sau doi, cand m-am decis sa ma reintorc, mai hotarat in domeniul audio, am ascultat zeci de monitoare, in magazine, studiouri sau la prieteni. NU imi propun sa le judec/depreciez pe celelalte, nu ar fi cinstit si nici realist.

Am ascultat/lucrat/auzit majoritatea monitoarelor de pana in 1000 euro per pereche, cateva peste aceasta suma, dar evident si cateva mai scumpe, dar care nu fac obiectul discutiei acum. Poate ii dezamagesc pe unii, dar nu mi-am facut un clasament sau o impresie definitiva si irevocabila.

Eu cred in continuare ca „weapon of choice” (in traducere: arma perfecta) nu e una singura. Dar exista totusi diferente care sunt mai mult sau mai putin subiective.

Mixing with your mind” de M.P. Stavrou mi se pare nu doar o carte, ci UN TITLU care ilustreaza ce vreau sa subliniez.

Yamaha HS/MSP, Focal CMS, Adam A*/A*X, Mackie MR/HR, KRK rokit, Audix, Fostex PM, Samson, Prodipe,  Ikey, Genelec 6000/8000, Blue Sky Exo/Media/Sat, ESI nEar, JBL, fac parte dintre monitoarele de studio pe care, mai mult sau mai putin, le-am probat/ascultat/lucrat , de multe ori in medii diferite, din pacate, si adesea cu material diferit. De aceea ma feresc sa emit sentinte. Ce nu am ascultat decat fugitiv sau deloc ar fi Dynaudio, Event, Klein+Hummel.

Nu doresc sa incepem o discutie despre monitoare high-end precum ATC, PMC, Genelec, K+H, s.a.m.d. sau multe alte branduri legendare, pentru ca nu si-ar avea rostul in cazul acesta.

Cateva lucruri generale despre monitoare si nu numai:

De un lucru cu siguranta nu ne putem plange, si anume: diversitatea ofertei, desigur asta e valabil daca exista un buget decent pe partea cumparatorului.

Alegerea nu e una usoara, ba chiar este destul de complicata, daca nu sti ce cauti sau daca nu ai lucrat deja timp indelungat pe ele.

Exista zeci de clasificari ale monitoarelor, unele de umplutura, altele cu sens destul de logic ce se relateaza la problemele de care utilizatorul se loveste in cadrul muncii.

Asadar una din clasificari este cea a monitoarelor “ear-candy” (in care totul suna fain) vs “ugly-sound” (in care totul suna nashpa). daca in prima categorie as putea  include krk, genelec entry level, in a doua e de ajuns sa amintesc yamaha ns10. Despre ns10 era o vorba: daca reusesti sa faci sa sune acceptabil un produs in ele, atunci l’ai rezolvat in aproape toate celelalte medii. Opus, unii s’au plans ca in genelec materialul a sunat atat de bine incat au indulcit greselile, si, mai mult, n’a mai  sunat atat de bine nicaieri. Majoritatea monitoarelor (ca de aia’s referinte) incearca sa impace si capra si varza.

Deasemeni, o mare capcana ce da un puternic bias rezulta din amestecarea nevoilor si a preturilor. De obicei vorba e: cumpara’ti cel mai bun monitor pe care ti’l poti permite. Cel mai bun nu e totdeauna cel mai scump. Iar nevoile, de la control primar, tracking, auditie, pana la post-procesare, mastering pot face o diferentza intre monitoare. Totusi, IMO regula e urmatoare: intr’un monitor bun poti sa le faci cam pe toate, daca iti cunosti sculele si urechile. Din pacate, intr’adevar bun = scump de obicei. Doar ca evolutia tehnologiei si largirea ofertei a dus si in mainstream monitoare cu un pretz rezonabil care pot face treaba buna. Treaba asta buna, nu uitati, se face in timp. Sunt cazuti destul de rare in care sa nimerim din prima toate elementele. Sa rezonam instant cu monitoarele. Si oricum, niciodata nu uitati de control in mediu real: car-audio, home-audio, si “radio cu ceas”: probabil o verificare esentiala. Toate astea sunt intruchipate in studiouri de vestitele mixcubes (sau eqiv.), si de multe ori de un “radiocasetofon” cu CD/usb.

Cat despre casti… ei bine castile sunt capitol separat: Cu monitoare audio “de bun simt” cel mai bun “utilaj” complementar este o pereche de casti bune. Inclusiv in ceea priveste lo-end freq. O mica paranteza: din dorintza de a da bine specificatiile (la boxe in special), multi producatori “trag” de limitele raspunsului in frecventza, insa astfel sacrifica liniaritatea (din aceeasi dorintza, care, sa fim sinceri, e de fapt cerintza cumparatorilor, s’a extins si bass-reflex-ul). Revenind la casti, in ceea pe priveste spatialitatea, stereofonia/monofonia, nivelele de reverb s.a sunt capcane. De aici nevoia de monitoare cam orice ai face. Oricum una dintre cele mai bune probe in casti (apropo de radioul cu ceas) este sa ascultati la final materialul cu castile tinandu’le in mana sau lasate pe masa, cu difuzoarele la 45-80 de grade unul fatza de celalalt (deci fara sa le puneti lipite fatza in fatza). daca astfel se aude ce trebuie, lupta e jumatate castigata. Inca o proba: la monitoare nearfield, distanta de lucru, de “chirurgie” e de 1-1,5m. On-axis. Insa ca si altii, si eu de multi ani m-am obisnuit sa verific instinctiv si la distanta MUZICALA, adica peste 2m, fara sa rup VU-metrele neaparat. Si sa mai dau si ocol boxelor, ca la exponatele de la gradina botanica. E un check riscant, dar in timp functioneaza bine. Altii (or fi nebuni sau prea avansati) dau play materialului si fug IN BAIE sa’l asculte. Explicatii sunt. Nu insist.

BTW, parerea mea strict personala cu raspandirea Yamaha  NS10: ele sunt intra’adevar bune, dar in ziua de azi sunt (usor) depasite. De ce sunt insa atat de extinse? pai din vreo 2 motive. Pe repede: la momentul aparitiei nu prea aveau concurenta in nearfield, aratau bine si au fost bine promovate. Apoi, incepand sa se extinda, au devenit un etalon. Bun sau rau, atunci cand un inginer de sunet si nu numai migra dintr’un studio in altul, ii trebuia un reper, un etalon: acela a devenit NS10. Mai apoi, au devenit sinonimul studiorilor profesionale in toate pozele din domeniu, jumatate dintre “talentele”/producatorii (n’o zic peiorativ) ce cautau un studio ziceau:  aaa, are monitoare cu dif-uri albe, e profi clar. Cumva asa era. doar ca nu din cauza asta neaparat.

Exista, e bine de mentionat, si sunetisti care prefera ca monitor principal boxe HI-FI (scumpe sau foarte scumpe, e adevarat). Motivatiile sunt destul de diverse sau intuibile.

Ceea ce conteaza cu adevarat e un singur lucru: rezultatul. Transpunerea buna in mediile principale de difuzare: i-pod, tv, club, home stereo. tocmai de aceea drumul pana aici poate fi inceput din mai multe locuri.

Daca ma intrebati pe mine, incepatorilor le propun sa cumpere un produs mai iefin, conform principiului, nu stii ce e mai bine daca nu stii ce e bine; si mai rau, evident.

Cand ajungi sa cunosti neajunsurile si limitele unui monitor mai modest, e timpul sa faci un pas inainte. Mai ales tehnic, pentru ca artistic, o piesa extraordinara poate deveni hit si daca nu e state of the art audio.Desi chiar aceasta afirmatie suporta contre. In electronica, ambiental, etc acolo unde ingineria chiar produce sunetul si senzatia, treaba asta cam pica… unde mai pui si razboiul compresiei…

Concluzii? eh…

Aproape nimic din ce am spus mai sus si ce voi aprecia in continuare nu e litera de lege. E doar parerea mea care NU e perfecta. Mai mult, psihoacustica, obisnuinta, educatia fiecaruia face ca ceea ce unii urasc, altii sa iubeasca si practic si unii si altii sa aiba dreptate. In aceeasi masura in care pot sa n’aiba. Monitoarele si audio in sine e o treaba foarte relativa si personala in nuante. Totusi, grosso modo, sa nu uitam, aproape oricine poate face diferentza intre ceva ce suna cu adevarat bine si ceea ce suna cu adevarat prost. DESI, daca asculti mult un lucru prost, fara sa ai termen de comparatie, am o veste… proasta: se modifica etalonul. De aceea multi au cateva piese de referintza cu care compara munca proprie si traductoarele electro-acustice. Ca sa aiba un etalon de plecare. Dupa ore de sesiune in studio, 2-10 minute de liniste si apoi ascultarea unui etalon A/B cu materialul pot sa ofere surprize Mari.

Revin: ideal e ca inainte de a le cumpara sa le asculti/lucrezi pe ele. cel mai bine in mediul in care vei lucra. Si aici intervin firme precum Soundcreation in Ro, care iti dau posibilitatea asta. MARE lucru. lasand la o parte break-in (burn in time), curba de invatzare/acomodare si multe altele, e un lucru mare. Practic, decisiv. Asa ca , inc’o data: puteti sa sariti peste tot ce am spus sau voi spune, daca monitoarele X sau Y va plac, rezonati cu ele, in 9 din 10 cazuri luati’le. Acel  1, poate 2 din cazuri sunt valabile cand aveti incredere deplina in sfatul, feedbackul cuiva mai experimentat si aceasta influenta, bias, nu contrasteaza grav cu ceea ce ascultati. E de stiut insa ca ce auziti in show-room poate diferi mult de camera sau studioul de lucru.

Unul dintre cele mai grele lucruri si’n acelasi timp un atu extraordinar de valoros: sa stii sa asculti. Daca inveti bine asta, te’ai “scos”.

Oricum (poate cu asta ar fi trebuit sa incep). tratarea ascustica a camerei e al naibii de importanta. Foarte importanta. Ah, si v’am spus cat de importanta e tratarea acustica a camerei? Ca sa zic asa, cam 50% din sunet e camera. Dar si aici putem despica firul in 4. Insa doar pana la un punct. Exista monitoare mai sensibile si altele ceva mai putin sensibile la raspunsul camerei. dar nu cu mult. Deasemeni, in conditii improprii, incercati sa ascultati/lucrati la volum cat mai mic pentru a -pardon- excita  cat mai putin raspunsul camerei: ring/stationary/deeps/peaks/ana/caiafa. incercati sa pastrati pozitie echidistanta lateral, dar longitudinal apropiati’va de regula lui 1/3 si 2/3. Iar in sectorul bass e un mic dezastru: (aviz electro/hip-hop) daca asculti incet, curba fletcher-munson spune ca urechea nu aude, daca dai tare, isi bate camera joc de frecventele tale. Cu cat frecventele sunt mai joase, cu atat sunt mai greu de stapanit si directionat. Poftim cultura! Si atunci apelezi la reprezentari grafice si la perfidele dar totusi eficientele casti. Care si ele, tre sa fie din clasa monitor in principiu. Alti bani… Oricum, informatii mai detaliate si profesioniste gasiti si in alte articole din acest blog, gearlutz.com si si nu numai. Informatii care mi’au folosit si mie. Mult.

Vom reveni in partea a 2-a a acestui articol cu o recenzie la 2 modele de monitoare nearfield, des intalnite pe piata, si destul de apreciate de publicul larg.

Marius Ivan

Cum sa fac muzica electronica -I-

Postat de on ianuarie 18, 2010  |  7 Comments

Disclaimer: Articolul de fata se adreseaza celor care doresc sa compuna muzica electronica dar sunt la inceput de drum si nu stiu ce echipamente sau programe software sunt necesare pentru aceasta.

Inainte de toate se presupune ca ai ureche muzicala si simtul masurii [atat la propriu cat si la figurat :) ]. Daca nu ai aceste doua aspecte foarte importante… va fi un pic mai greu! Chiar daca pasiunea si dorinta de a compune muzica sunt mari, absenta “urechii muzicale” va face foarte greu crearea unui aranjament muzical, luandu-ti mai mult timp sa gasesti notele muzicale pe clapele unui keyboard… Dar nu te lasa: si Bethoven a asurzit catre sfarsitul vietii sale dar asta tot nu l-a impiedicat sa compuna!

Fiecare gen de muzica electronica presupune setup-uri destul de diferite. Nu voi analiza si nici nu voi expune toate genurile de muzica electronica pentru ca nu asta mi-am propus si in plus, nici nu cunosc toate genurile. Dar voi tine cont de cele mai cunoscute genuri si voi aborda subiectul prin prisma mai multor necesitati in functie de ce aveti in minte.

Spunem “setup” la intreaga dotare a unui home studio care ne poate ajuta in crearea, masterizarea si ascultarea rezultatului final.

Voi incepe cu ceea ce este mai usor de achizitionat si consider ca este echipamentul cel mai important pentru inceput:
1. Calculator dotat cu un procesor puternic care sa faca fata solicitarilor, suficienta memorie RAM cat sa nu se “inece”, o placa video care sa permita rularea graficii programelor noi care cer resurse, un hard disk cu capacitatea mare de stocare – pentru ca majoritatea DAW virtuale salveaza fisierele cu atasamente de tip wave, care ocupa mult spatiu pe hard disk. Si nu in cele din urma o placa de sunet performanta, dar despre care vom vorbi la timpul potrivit.
De ce spun ca calculatorul este piesa cea mai importanta pentru inceput?
Din urmatoarele motive:
a. Cand esti la inceput este posibil sa ai un buget restrans si atunci, pentru inceput te poti folosi de calculator si o clapa MIDI cu care sa controlezi anumite programe de facut muzica [VSTi-uri].
b. Chiar daca bugetul permite cumpararea de sintetizatoare si /sau alte echipamente, intreaga operatiune de inregistrare, masterizare si finisare – finalizare a unei piese se desfasoara cu ajutorul calculatorului. Asta daca nu vreti sa inregistrati pe banda magnetica tot!
c. Reascultarea unei piese [dupa inregistrarea ei] de mai multe ori, va va ajuta foarte mult sa observati eventualele greseli, lipsuri etc si astfel sa o perfectionati sau sa va perfectionati tehnica.

2. Claviatura [clapa][controler] MIDI. Conectata la calculator [prin USB - de cativa ani incoace] permite controlarea sunetelor generate de VSTi-uri [fie integrate intr-un sequencer virtual fie stand alone], asa numitele sintetizatoare virtuale. Se gasesc o multime pe net: gratuite, demo sau cu bani. [Este suficient sa dati o cautare gen: "sintetizator virtual, programe de facut muzica", "VSTi" etc si veti gasi tone. [Gasiti o multime si pe acest site.]
Cu cat claviatura este mai performanta [ceea ce inseamna multe fadere, butoane, pitch band /mod wheel, display, after touch etc], cu atat mai usor va va fi sa controlati setarile unui instrument virtual fara sa va ajutati de tastatura sau de mouse, lasand mainile sa faca ceea ce trebuie: sa cante! Ce recomand: E-MU, Edirol, iCON, M-Audio.

3. Placa de sunet. O placa de sunet performanta va permite controlarea sunetelor fara ca acestea sa aiba intarzieri [latenta] din momentul in care apasati o clapa ca sa generati sunet; placa de sunet este cea care da calitate si acuratete sunetului. Ultima placa de sunet pe care am testat-o a fost iCOn Cube PRO si am fost foarte incantat de calitatea si pretul ei.

4. Sistem audio de monitorizare a sunetului [boxe profesionale, monitoare de studio] sau casti. Atata timp cat nu veti avea un sistem de monitorizare performant si sunteti la inceput, va fi foarte greu sa echilibrati intregul aranjament muzical sau sa creati sunete care sa redea fidel ideea, fara distorsiuni si cu o textura placuta urechii. In momentul in care am cumparat monitoarele Blue Sky Exo 2.1 a trebuit sa refac o mare parte din sunete si compozitii, observand nereguli de la echilibrarea volumului pe canale [track-uri] pana la lipsa de acuratete a sunetelor. Asta pentru ca o pereche de boxe obisnuite nu poate reda intreaga gama de frecvente ce compune un sunet. Eu folosesc Blue Sky EXO 2.1 si sunt mai mult decat multumit de ele. Recomandari: in functie de buget si de genul de muzica pe care vreti sa-l abordati.
In cazul in care bugetul nu permite sau vecinii sunt prea sensibili la un volum mai puternic, puteti folosi casti, de asemenea, dedicate creatiei muzicale. La alegerea unei perechi de casti trebuie sa urmariti cel putin 2 aspecte de ordin tehnic: sa fie comode, lejere pe urechi si sa aiba un cablu lung [recomand nespiralat]. Daca ele sunt dedicate unui setup de home studio [deci profesionale] nu e cazul sa va bat la cap cu detalii tehnice. Marci recomandate: Audio Tehnica, Sennheiser, iCON.

5. Microfon. Un microfon va ajuta sa introduceti voce in compozitiile voastre, pe care apoi sa o prelucrati corespunzator. Aceasta parte este trata intr-un articol special despre microfoane, deoarece necesita o atentia amanuntita, fiind una dintre cele mai sensibile operatiuni. Personal nu mai folosesc voce in compozitiile mele, dar daca o voi mai face, voi achizitiona un sintetizator cu vocoder incoporat [Korg KP3 are o asemenea functie /posibilitate, l-am avut dar nu l-am folosit astfel. Alte sintetizatoare cu vocoder integrat: Korg MicroKorg, Korg R3, Alesis Micron, Korg MS2000 - preturi de pana in 2600 lei si potrivite crearii de voci cu efecte deosebite, pentru muzica electronica].

6. Sintetizatoare [orga electronica, keyboard, pian digital, sintetizator cu aranjor - sau cum mai vreti sa ii spuneti! - desi cele enumerate sunt instrumente diferite]. Aici din nou, ne lovim de buget si de genul de muzica abordat. Exista o gama imensa de sintetizatoare hardware, fie ele analoage sau digitale, cu aranjor [sequencer] integrat, sau doar cu banci de sunete si /sau ritmuri. Nu exista recomandari aici, ci doar preferinte si optiuni. Personal studiez cateva luni bune pana sa cumpar ceva, pentru ca instrumentul acela sa inglobeze cat mai multe dintre optiunile pe care le prefer [deh, bugetul, dupa cum ziceam!]. Cititi review-uri, intrebati comerciantii, prientenii, cunoscatorii s.a.m.d. dar nu va pripiti in cumpararea unui doar pentru ca va place cum arata sau… whatever!. Youtube-ul este plin de astfel de review-uri asa ca nu va sfiiti si analizati. Aveti aici o lista cu un top al celor mai bune 10 sintetizatoare de-a lungul vremii.

7. Masina de ritmuri [machine drum] si de bass. Daca sintetizatorul ales nu are inglobat o parte ritmica, atunci veti avea nevoie de una pentru a adauga mai multa ritmicitate si dinamism piesei. De la excelentele grooveboxuri de la Roland [seria MC] si renumitele serii TB si TR si pana la cele mai nou aparute gadgeturi in materie de ritmuri si linii de bass si secvente muzicale [sequencere], un astfel de modul programabil ajuta in crearea tonurilor de tobe si a ritmului. Puteti sa alegeti dintre marcile: Roland [MC-, TR-, TB-], Korg [Electribe], Elektron, Quasimidi Polymorph sau Revolution si multe, multe altele…

va urma

by Alba Ecstasy