Arhiva pentru iunie, 2010

Mantis, Myna, Soundation… Daw online [VIDEO]

Postat de Florin on iunie 25, 2010  |  4 Comments

CloudREcordingIn ultimul timp au inceput sa apara tot mai multe DAW-uri online, unele mai “performante” altele mai putin performante. La unele ai posibilitatea de a incarca plugin-uri vst pe cand la altele esti limitat la wav-urile oferite de producator. La altele poti inregistra voci sau instrumente. La altele poti face si una si alta. Despre ele nu putem spune ca sunt profesionale dar e un inceput, si in ritmul in care evolueaza internetul in scurt timp vom putea crea muzica cu parteneri din alte locuri strict prin internet. Noi am descoperit vreo 3 DAW-uri online pe care le vom prezenta pe scurt, dupa cum urmeaza:

1: Indaba Music Mantis

2: Soundation studio

3: Aviary Myna

Binenteles ca acestea sunt in stadiu de dezvoltare oarecum si momentan nu poti lucra la modul profesional, dar totusi pentru cei care acum incep sau cei care nu au avut nici un fel de contact cu un DAW, aceste DAW-uri online sunt bune de experimentat. Sunt accesibile, sunt gratuite si sunt si distractive…

Novation Dicer, controler pentru Dj digital

Postat de Florin on iunie 23, 2010  |  No Comments

CD_Deck_close_RED-400-100-400-70In ultimul timp tot mai multi DJ aleg varianta digitala de mixare de pe laptop, fie prin viniluri de control ca Serato fie prin controlere dedicate. Novation vine in ajutorul acestora si anunta lansarea celui mai nou controler pentru DJ digital si anume Dicer. Acesta este un controler de cue point si looping. Pachetul Dicer vine cu 2 controlere ca cele din imagine care se combina perfect cu functiile de cue point si looping din Serato Scratch Live. Acesta va fi lansat prin Iunie sau Iulie si va costa undeva in jur de 90 Euro.

Pentru mai multe informatii vizitati pagina Novation Dicer

Korg Kaossilator Pro si Korg KP3 Kaoss Pad [video]

Postat de Florin on iunie 18, 2010  |  2 Comments

korg_Kaossilator_ProKorg, unul dintre cei mai mari producatori de sintetizatoare din lume, au fost si sunt inovatori in materie de sintetizatoare, workstation-uri, diferite instrumente muzicale si echipamente audio. Au in portofoliu unele dintre cele mai interesante si dkorg_kp3istractive “gadgeturi”. Printre astea se numara si cele din seria Kaoss, incepand cu Kaoss Pad-ul clasic si ajungand pana la Kaossilator Pro.

Aceste 2 “gadgeturi” au aparut pe piata de ceva vreme dar multe lume nu cunoaste diferenta intre ele.

Mai jos avem o prezentare a diferentelor dintre Korg Kaoss Pad 3 si Kaossilator Pro. Unul din ele este mai mult un sintetizator si loop recorder pe cand celalalt este mai mult un efect si un sampler.

East West Quantum Leap. Plugin-uri VST [video]

Postat de Florin on iunie 16, 2010  |  4 Comments

1043-bigIn ultimul timp, pe piata soft-urilor de studio apar tot mai multe companii care produc software de specialitate. Unele produc programe mediocre sau submediocre, in schimb alte companii ca cea prezentata mai jos produc software care suna pur si simplu fabulos.

Mai jos va vom prezenta pe scurt, cu clipuri video cateva plugin-uri produse de cei de la Quantum Leap.

De data asta va vom prezenta 3 plugin-uri diferite si anume:

East West Quantum Leap Gypsy

Acesta are o selectie variata de instrumente muzicale care sunt reproduse ca o fidelitate extraordinara. Las mai bine prezentarea sa vorbeasca de la sine.


East West Quantum Leap Ministry of Rock

Deasemenea lasam prezentarea video sa vorbeasca de la sine.

EastWest Voices of Passion

Urmatorul plugin are nevoie de prezentare in 3 parti datorita complexitatii si a multiplelor functii parcurse de prezentator.

Pe pagina producatorului puteti afla mai multe detalii si veti putea gasi toate pluginurile produse de acestia.

Unelte utile pentru Home Studio

Postat de mihai on iunie 11, 2010  |  4 Comments

Desi aproape orice inginer de sunet tinde catre o obsesie mai mult sau mai putin sanatoasa legata de echipamentele (de studio) din dotare (precum si compulsia ulterioara de a cumpara din ce in ce mai multe), nu tot timpul se dispune de forta financiara pentru a “imbunatati” in mod semnificativ rig-ul de sunet propriu. In momentul respectiv, o varianta (in afara de adaugarea rinichilor pe piata neagra) ar fi achizitionarea a catorva obiecte ieftine, dar care pot avea o valoare intriseca infinit mai mare decat sculele la care jinduim cu totii. Prin urmare, m-am gandit sa fac o scurta de lista de mici chestii pe care le-am gasit folositoare pe parcursul timpului.

Memory stick USB de viteza mare

kingston-datatraveler-hyperx-32gb-flash-driveDesi este un accesoriu destul de comun la ora actuala, ceea ce e posibil sa nu fi luat in considerare este faptul ca poate fi folosit fara nici o urma de problema pentru backup, sau chiar si pe post de “studio-on-a-stick” – de exemplu, in cazul folositi REAPER, care permite selectarea unor directoare alternative de plasare a DLL-urilor VST-urilor proprii. Practic, poti avea intreaga colectie (cu foarte mici exceptii) de VST-uri precum si sequencer-ul propriu, pe un stick care se misca suficient de repede pentru a nu pune vreo problema. Pe Kinston-ul DataTraveler HyperX am reusit sa si inregistrez si rulez multi-track (pe langa REAPER si VST-uri direct de pe el), parca totusi limitat pe la 6-8 canale de catre viteza de scriere.

O simpla plapuma

Orice patura groasa sau plapuma cu umplutura din poliester – nu recomand duna bunicii, avand in vedere momentul in care penele vor zbura prin camera, o reala placere de curatat – este o metoda de tratament acustic mobil, si perfect la indemana. Poate fi oricand agatata pe peretii unei camere cu acustica prea “vie”, sau pusa intr-un colt pentru a forma un “vocal booth” (borcan, daca preferati) improvizat. De luat in considerare si faptul ca poti acoperi cu ea vocalistul “obosit”-mort dupa o sesiune prelungita de inregistrari.

Accesorii pentru stativul de microfon

hanger_only_lg

Tot din seria “lucruri mici dar utile”, care pot fi atasate, de un stativ de microfon, in cazul de fata: o extensie pentru casti (Stedman SHH, de exemplu) si una pentru partitura (Stedman PC1). Astfel, nu mai trebuie sa te incurci cu stative de partituri care ocupa loc, se darama cu usurinta, precum nici casti care pica de pe stative, sunt calcate in picioare, samd.

Cateva mici atentii pentru pentru chitaristi

La ora actuala, desi mare parte din DAW-uri dispun de tunere proprii, se pot gasi la preturi foarte mici tunere de chitara care functioneaza foarte bine (cel de la Harley Benton, de exemplu). E usor, mic, portabil, si poate fi oricand dus la orice gig, chitaristilor uituci fiindu-le mult mai la indemana sa se acordeze cu o scula “analoaga” decat cu un tuner software, din cate am observat.

Guitar_Tuner

Deasemena, cateva stative de chitara (cele in A imi par varianta cea mai buna ca si raport stabilitate/mobilitate/pret), cateva cabluri de instrument jack-jack de calitate, precum si o colectie de pene de dimensiuni asortate va salva multe sesiuni de inregistrari de la actiuni complet inutile cum ar fi decuparea cartelelor de telefon, recositorirea unor cabluri de calitate indoelnica sau plansul dupa gatul rupt al unei chitari sprijinite cine stie pe unde. De fapt, daca ma gandesc bine, achizitionarea penelor nici macar nu e obligatorie – poti pur si simplu sa faci o colectie cu penele de chitara uitate cine stie pe unde (nu glumesc!).

Pedale de chitara

kettnerPe langa utilizarea lor standard, in ajutorul gasirii ACELUI ton de chitara in studio, sau gasirea de noi sound-uri care sa ajute piesa, ele mai pot fi utilizate si in alte feluri, mai mult sau mai putin ortodoxe: la macelarirea in scopuri strict muzicale a unui track de voce, obtinerea unui mojo aparte pe aproape orice instrument, intr-un chain de reamping, sau ca si efect pentru claviaturi si alte instrumente cu iesire audio. Cu un pic de grija la gain-staging, nici nu e (chiar) obligatorie folosirea unui reamp box si al unui DI. Si luand in considere preturile derizorii la care pot fi gasite pe RGC sau pe eBay, iti poti imbunatati paleta tonala considerabil, cu o investitie destul de mica.

Tester de cabluri

Auuuu, s-a stricat (introdu ce vrei aici, de la chitara, procesor de efecte, preamplificator, placa audio, samd)!… Pe langa verificarea de rigoare a prezentei in priza a posibilului alimentator si a routarii corecte a semnalului, ar fi o idee sa verifici si daca toate cablurile din linia de semnal sunt in stare de functionare, inainte sa te pui sa plangi pe seama sculelor defecte. CT2-ul, de exemplu, ofera o varianta extrem de la indemana de testare a posibilelor cabluri defectuoase – pur si simplu introduci cablul in mufele aferente, si incepi sa-l maltratezi, urmarind orice intrerupere a semnalului. Problema rezolvata.

Construieste-ti cablurile proprii

Cu un ciocan/pistol de lipit, o rola de cositor (voi fi putin non-verde, dar recomand cu caldura cel cu plumb, mai ales incepatorilor), cateva tutoriale si video-uri de pe net sau instructiuni de la cineva care se pricepe, vei putea oricand sa-ti faci cabluri pe dimensiunea exacta dorita si la o calitate mult mai mare fata de investitia in cabluri gata facute. Si mai poti si folosi cable tester-ul de la antementionat pentru a verifica exactitatea lipiturii. Doar ne numim INGINERI de sunet, nu?

Controllere

Una din cele mai usoare variante pentru a iti imbunatati si face mai placut workflow-ul cu DAW este achizitionarea anumitor controllere, pentru a face cat mai tactila experienta de mixaj.

FaderPort

O metoda excelenta pentru a te departe de folosirea mouse-ului la mixaj este Presonus Faderport. Faptul ca este plug-and-play cu un numar ridicat de DAW-uri ajuta la integrarea sa fara probleme in aproape orice setup, si mai te elibereaza de tendonita incipienta de la mana dreapta mult prea obisnuita cu mouse-ul. Plus ca automatizarile on-the-fly sunt mult mai placute si creative in momentul in care tii mana pe un fader.

1In cazul destul de probabil in care interfata audio nu are posibilitatea de control al volumului, un controller de volum pasiv cum ar fi iNano sau M-Patch poate fi exact de ceea ce ai nevoie. Ai buton de mute si un knob mare de volum, toate la indemana pentru a fi apasate cu o fractiune de secunda prea tarziu in timpul unei inregistrari cruciale de chitara acustica in camera de mixaj, cu monitoarele date la maxim.

Recorder portabil

h4

Vrei sa inregistrezi un scartait de usa strict necesar mesajului artistic al trupei, si usa perfecta se afla la o distanta mai mare decat toate cablurile tale XLR legate in serie? Te-ai gandit ca ar fi o idee buna sa inregistrezi o repetitie a trupei pe care o vei primi in studio, pentru a le putea arata unde ar fi punctele unde ar trebui sa mai studieze inainte de a intra in studio? Ai nevoie de 2 canale suplimentare de intrare A/D sau de o pereche stereo de microfoane de camera (si poti folosi ASIO4ALL cu interfata audio proprie)? Ai o idee geniala de groove in timp ce esti mult prea departe de studio? Nimic mai simplu – Zoom H4.

GForce ImpOSCar2 controller

Postat de Florin on iunie 7, 2010  |  No Comments

Daca vreti un sintetizator care sa stie si monophonic, duophonic, polyphonic, cu forme de oscilator multiple, mai multe tipuri de LFO, mai multe tipuri de filtre, mai multe moduri de triggering, efecte integrate, un arpegiator, overdrive, o librarie impresionanta de patchuri si capacitatea de a produce o gama foarte larga de tonuri si texturi deosebite, atunci trebuie sa va luati un Access Virus… Daca nu aveti bani de Virus atunci ImpOSCar este synth-ul virtual care va trebuie. Acum cei de la GForce au scos si varianta a 2-a la acest synth virtual  ImpOSCar2 si pe langa aceasca au lansat si un controler dedicat acestuia.

imposcar2

Mai jos aveti un video in care Dave Spiers de la GForce ne face o mica prezentare a sintetizatorului virtual si al controlerului.

Masterizarea

Postat de mihai on iunie 2, 2010  |  No Comments

Dupa cum am promis in articolul anterior, am revenit cu o mica incursiune in domeniul masterizarii si a ceea ce inseamna ea la ora actuala.

In primul si in primul rand, nu este vorba de vreo forma de voodoo (desi unii ar putea tinde sa ma contrazica), nu este un proces pe care va face orice mix sa sune bine (in special in cazul unui aranjament/mixaj slab), ci este pur si simplu o alta forma de arta, asa cum este si cea muzicala sau cea a mixajului. Nu se refera la un set de procesoare, fie ele hardware sau software, prin care se trece o piesa, pentru a iesi la final masterizata.

masteringDin punct de vedere tehnic, masterizarea este pasul final dinainte de multiplicarea unui material audio, dupa ce mixajul final s-a incheiat. Se refera la transformarea unui amalgam de piese intr-un un produs inchegat, din toate punctele de vedere: cel al balansului tonal, al distantei dintre piese, precum din punct de vedere al volumului.

Initial, inginerii de master executau in principiu operatiunea de creare a “glass master”-ului care era matrita pentru o generatie de discuri de vinyl. Nivelul de dificultate al acestei operatiuni era (si este, si la ora actuala, pentru cei care inca mai practica imprimarile pe discuri) considerabil de ridicat, in principiu datorita dificultatii gasirii volumului optim pentru imprimare: daca acesta era prea scazut, pe langa necesitatea ascultatorului de a ridica volumul aparatului utilizat (care am stabilit in articolul anterior ca nu prea se va intampla), va mai rezulta si un nivel al zgomotului de fond mai ridicat; daca nivelul era prea ridicat, la auditie puteau aparea probleme de sarire a capului de citire, si in cazul mai extrem se putea distruge matrita, uneori chiar si capul sau de scriere (un produs extrem de scump, de altfel).

Pe parcursul timpului, inginerii de mastering au gasit metode pentru a ridica volumul final al mediului de stocare final, cu ajutorul compresiei, al egalizarii, si al limitarii. Producatorii si artisti au realizat faptul ca daca un disc se va auzi mai tare la radio sau pe pickup, va suna (in mod aparent) mai bine, si probabil ca va influenta in mod pozitiv vanzarile respectivului material. Astfel, in loc de a fi doar o veriga in procesul de replicare, inginerul de mastering a capatat o influenta mai mare asupra sound-ului final al produsului finit, fie el in format vinyl sau CD audio.

Scopul masterizarii

studiopic-2Masterizarea este considerata procesul final al procesului artistic – este o ultima sansa de a lustrui si de corecta anumite greseli care au scapat procesului de mixaj. Scopul sau principal este de a face tot posibilul ca impactul materialului audio asupra ascultatorului sa fie maxim, indiferent de sistemul pe care acesta il va asculta – un sistem audiofil de 25.000EUR sau niste boxe de calculator de 10RON. De altfel, impactul “la prima vedere” (sau auditie, daca preferati) este, de asemenea, crucial: chiar daca un disc are 2 piese care suna excelent, dar ascultatorul asculta ca prima piesa una dintre celelalte, prima impresie va ramane intiparita in memoria sa; rezultatul ar putea fi un album in minus vandut. Motiv pentru care toate label-urile majore aleg in continuare casele de mastering cu vechime in domeniu, indiferent de talia inginerului de mixaj.

  • Un proiect masterizat asa cum ar trebui va suna pur si simplu mai bine –      va suna ca si un produs finit, nu ca si un demo. Si nu neaparat datorita faptului ca inginerul a aplicat o serie de procesoare (fie ele de EQ, compresie, samd), sau a ridicat volumul inregistrarii. Volumele tuturor pieselor au fost aduse la acelasi nivel; filajele (fade-urile) au fost facute corect din punct de vedere muzical, si in directia ceruta de catre material. Distantele dintre piese au fost ajustate pentru a avea o curgere cat mai naturala a materialului de pe disc, iar ordinea pieselor este cea corecta. Posibile erori de mixaj care nu au fost observate au fost editate, si orice urma de zgomot sau eroare de interpolare nedorita au fost eliminate (pe cat permite materialul), inainte ca materialul sa ajunga la fabrica de replicare.

Si totusi, de ce nu e chiar indicat sa ne ocupam personal de aceste aspecte – ca si inginer de mixaj sau artist? Unul din motivele cele mai evidente este faptul ca o casa de mastering va fi considerabil mai bine echipata pentru respectivul proces decat orice studio de mixaj, indiferent de talia sa. Tratamentul acustic si sistemul de monitorizare formeaza un tot unitar, la un cost considerabil mai mare decat dotarea intreaga a unui home studio.

Si totusi, nu echipamentele sunt cheia acestui proces, ci inginerul de mastering. Aceasta este singura activitate pe care o practica – nu trage cabluri, nu pozitioneaza microfoane, nu incearca sa convinga muzicieni sa se acordeze, nu sta 4 ore pentru inregistrarea vocala a doua versuri, samd. Un inginer de mastering isi cunoaste sistemul audio ca si pe propriul buzunar, folosindu-l in mod curent asupra unei mari diversitati de material audio, de la cel mai bun, la cel mai prost, pentru a obtine un produs finit echilibrat si inchegat.

Pregatirea unui material audio inainte de a fi trimis la o casa de mastering

Audio fileDaca te-ai decis ca doresti sa folosesti o casa de mastering (una care ofera demo-uri asupra pieselor proprii sau care are o reputatie excelenta, de preferat), ar fi cativa pasi pe care ar fi bine sa-i urmezi, inainte de a expedia coletul sau de a uploada mixajele finale:

  • nu exagera cu egalizarea, in special pe partea de joase sau inalte; mai degraba trimite un mixaj care sa para putin inchis sau lipsit de basi, pe care inginerul de mastering il va aduce la balansul tonal corect, fara artefactele provocate de anumite egalizatoare de o calitate mai redusa
  • nu aplica limitare asupra masterului, si ai grija si cu nivelul de compresie; altfel, inginerul de mastering nu va mai avea “loc” sa isi desfasoare activitatea; revin asupra sfatului din articolul anterior de a trimite mixaje strivite pentru placerea clientului, dar ca materialul care ajunge la master sa fie lipsit de limitare
  • in cazul in care ai observat pe parcurs anumite probleme ale materialului (pacanituri, distorsiuni, dezechilibrari intre canale sau tonale), mentioneaza acest lucru inginerului de mastering, pentru a ii salva din timpul (pe care oricum, tu il platesti) pe care il va pierde incercand sa realizeze de unde vine posibila problema
  • intotdeauna verifica daca mixajul “supravietuieste” si in mono; desi la ora actuala este o problema mai mica decat era in vremurile radiourilor AM sau a discurilor de vinyl, mai exista suficiente medii de auditie care raman mono: televiziunea, in mare parte, sau anumite site-uri
  • calculeaza durata totala a materialului, pentru a o adapta mediului de stocare: in cazul CD-urilor audio standard este vorba de 78:33 minute, de exemplu; in cazul vinyl-urilor, 25 de minute pe fiecare parte este in principiu limita de sus a unui vinyl care sa aiba impact si volum ridicat

Cu toate ca este posibil faptul ca din cele de mai sus sa para ca am facut tot posibilul pentru a va convinge de necesitate si obligativitatea de a trimite un produs la o casa de mastering, scopul nu era acesta. Pur si simplu am incercat sa fac o prezentare asupra a ceea ce inseamna mastering-ul, pentru a fi mai usor sa luati o decizie in aceasta directie, sau intr-un eventual “home mastering”, perfect adecvat anumitor proiecte, in special in cazul in care se acorda destul timp si dragoste acestei tentative.