Arhiva autori

Prezentare Novation Ultranova

Postat de on septembrie 13, 2011  |  2 Comments

Fiind un fericit proprietar al micuţului Novation X-Station 25, de când a apărut, mă uitam foarte interestat la Novation Ultranova. Acest synth este prezentat de producător ca fiind reincarnarea legendarului Novation SuperNova II în secolul 21. 

Trebuie să admitem că aspectul sintetizatorului este destul de ciudat pentru un sintetizator VA – virtual analog – deoarece mă aşteptam la slidere, sau multe butoane rotative, aşa cum ne-am obişnuit cu majoritatea sintetizatoarelor analogice începând de la Clavia Nord Lead din 1995, până la Roland Gaia din 2010.

Să zicem că synthul are un aspect ultramodern având câteva butoane rotative deasupra displayului, sensibile şi la atingere (foarte interesant) şi câteva butoane pentru apăsat aşezate sub display. Întrebarea firească pe care o puneam, fiind pasionat al sintetizatoarelor analogice sau virtual analogice, cum pot avea acces rapid şi uşor la “uneltele” de sinteză a sunetului din sintetizator, – mă refer aici la oscilatoare, filtre, LFO uri etc…., – fără a fi nevoit să intru în labirintul meniurilor (şi care de obicei îmi dau dureri de cap) cu relativ atât de puţine butoane …. 

Răspunsul pe care l-am primit jucându-mă cu Ultranova a fost că fiecare secţiune din cadrul procesului de sinteză are un buton dedicat, cu apăsarea căruia ajung imediat la meniul dorit, şi având la dispoziţie 8 butoane rotative, sensibile la atingere, pot modifica instant parametrii care imi apar pe ecranul LCD chiar sub cele 8 butoane rotative. 

Astfel, cu o singură atingere pot intra în secţiunea OSC (oscilatoare). Imediat am pe ecran afişat, sub cele 8 butoanele rotative, 8 parametri, cu care pot să setez diferite valori ale oscilatorului în cauză. 

Desigur asta nu înseamnă că secţiunea de oscilatoare are numai 8 parametri reglabili. Apăsând butonul NEXT sau BACK, după caz, din stânga ecranului, apare pe LCD un nou şir de parametri al oscilatorului selectat … şi toate acestea de 3 ori, deoarece Ultranova, ca şi X-Station, este echipat cu 3 oscilatoare. LED urile din stânga butoanelor dedicate îmi arată cu care oscilator anume lucrez în acel moment. 

În mod similar se lucrează şi cu secţiunea de filtre, LFO uri şi generatoarele de înfăşurătoare.

Cu un simplu calcul matematic mă întreb, cât de mare ar fi trebuit să fie Ultranova pentru a asigura câte un buton dedicat fiecărei funcţii sau fiecărui parametru. Nu trebuie multă imaginaţie pentru a aflşa răspunsul. Inginerii de la Novation au realizat un sintetizator relativ mic – uşor de transportat – şi puternic, numai prin categorizarea secţiunilor de sinteză, utilizarea unui LCD mai lung decât de obicei şi câteva potenţiometre. Fiecare parametru fiind uşor accesibil. 

Un alt lucru care m-a fascinat a fost secţiunea de matrice de modulaţie – modulation matrix – din care Ultranova are 20 de sloturi, foarte logic şi mai ales intuitiv conceput. Astfel dacă vreau să setez ca LFO 1 să se activeze la aftertouch, atunci accesând secţiunea modulation matrix, setez ca sursă LFO 1 şi ca destinaţie Aftertouchul. 

Sintetizatorul are un arpegiator puternic, care este capabil să cânte notele în ordinea în care sunt apăsate clapele, creând astfel o veritabilă secvenţă. Diferenţa faţă de un sequencer adevărat constă în faptul că gama şirului de note cântate nu poate fi schimbată cu un singur buton ci numai prin apăsarea notelor în aceeaşi ordine, dar într-o altă gamă. Arpegiatorul este capabil să cânte şi măsuri mai complexe de genul 5/4 etc. Arpegiatorul mai are o funcţie de CHORD, cu ajutorul căruia acesta poate cânta în loc de note acele acorduri pe care i le programezi în mod premergător înregistrând practic acordul respectiv în memoria internă al Ultranova. Astfel, după ce introduci unul câte unul notele pentru un acord de do minor7, de exemplu, apăsând clapa la, synthul va cânta un la minor7. Acest lucru devine interesant când cauţi un sunet ceva de genul sweep pad din banca de sunete al Ultranova, introduci în arpegiator un tempo de 60 bpm şi în loc să cânte 1/16, sau 1/8, îl programezi să cânte 2 sau 4 măsuri, apoi introduci şirul de note în ordinea în care vrei să urmeze acordurile şi obţii un coleg (virtual) care îţi va cânta armoniile de bază ale piesei pe care tocmai vrei să o prezinţi live….

Singurul lucru negativ în acest caz este că pentru lead, bass sau tobe, mai trebuie să ai unul sau mai multe sintetizatoare cu care să le cânţi, pentru că Ultranova, ca şi X-Stationul nu este un instrument multitimbral, acesta putând lucra numai pe un singur canal MIDI.

Am mai încercat să încarc tonurile programate de mine din Novation X-Station în Novation Ultranova dar nu am reuşit. I-am contatctat pe email pe cei de la Novation şi mi-au răspuns foarte promt că cele două instrumente nu sunt compatibile şi de aceea sunetele nu pot fi încărcate de la X-Station în Ultranova, cel din urmă având o sinteză de sunet mai avansată. 

Mi-a rămas doar să reprogramez sunetele preferate cu ajutorul Ultranova şi rezultatul a fost de aproximativ 90 %. În unele cazuri am obţinut un sunet net mai bun decât pe X-Station, dar au fost şi cazuri în care sunetul particular obţinut în comparaţie cu sunetul original din X-Station nu a fost la înălţimea aşteptărilor. Concluzia este că fiecare tip de sintetizator este unic. Fiecare are propriul caracter şi este capabil să facă unele lucruri pe care un alt instrument nu poate să facă în mod identic, oricât de virtual analog sau sofisticat ar fi. 

Tonurile proprii sunt bune, clare şi te inspiră să cânţi, să creezi şi, după o vreme simţi o necesitate de pune mâna pe butoane şi a modifica sunetele originale. Nu pentru că nu ar fi foarte bune, ci din pură curiozitate şi din cauza posibilităţii de sinteză de care este capabil Novation Ultranova. Un lucru pozitiv, ceea ce doresc neapărat să împărtăşesc este faptul că în memoria Ultranova există spaţiu pentru salvarea tonurilor proprii – User Bank – , fără a fi necesar a sacrifica un preset bun. Eu personal am obţinut o satisfacţie ori de câte ori am cântat şi am umblat la parametrii tonurilor din Ultranova.

În afară de faptul că Ultranova are un look cool, acesta este echipat şi cu un procesor de efecte, prin care poţi să rutezi o chitară sau microfon atât live cât şi în studio, putând folosi synthul în mod paralel. 

Venind vorba de microfon … Ultranova este echipat şi cu un vocoder, şi ca accesoriu se livrează şi un microfon tip gât de gâscă – sună ciudat această expresie dar goose neck aşa se traduce – eu mai degrabă l-aş numi microfon cu corp flexibil. În fine fie ce o fi cu Ultranova primeşti şi un vocoder, foarte util în muzica electronică. 

Pe lângă toate acestea Ultranova mai poate fi folosit şi ca o placă de sunet, dar şi ca un controller MIDI având funcţia de automap. Instrumentul fiind proiectat să fie (Ultra)portabil, având 37 de clape de mărime normală, retras undeva într-o cabană sau cameră de hotel cu un laptop, un Ultranova, puţină tihnă şi o muză ai şi făcut un album de muzică electronică într-un week end şi nici nu ai observat unde a fugit timpul.

Pentru specificatii tehnice: Novation Ultranova

Nord (Sztakics István Attila)


Categoria: Studio

Mixing pe casti, comb filtering, efect Haas, si mituri audio

Postat de on iunie 29, 2009  |  2 Comments

Desi sustineam cu tarie intr-un articol precedent sa NU se mixeze pe casti, incetul cu incetul, fortat de imprejurari si ajutat de Audio-Technica ATH-M50 (primele casti pe care am reusit sa scot mixuri folosibile), am ajuns si eu sa folosesc castile la mixaj, si de ce nu, la auditie. Nu e acelasi lucru ca si pe o pereche de monitoare pozitionate corect intr-o camera tratata acustic cat de cat, dar asta este.

Sunetul – W, SPL, db, FS, putere, intensitate sonora, frecventa, ohmi? CE?! – partea a II-a

Postat de on mai 29, 2007  |  No Comments

Nivelul de presiune sonora (“volumul”)

Am revenit, cu o prezentare asupra a ceea ce inseamna nivelul de presiune sonora – “volumul”, cum impropriu i se mai zice. Articolul include si anumite sectiuni de mica intindere din articole anterioare de pe www.soundcreation.ro, pentru a ajuta la explicarea anumitor termeni. As recomanda si citirea lor – domeniul audio este foarte larg, si, dupa parerea mea, ar fi foarte mult de studiat, iar eu nu pot acoperi toate unghiurile de atac asupra unei probleme atat de largi cum este sunetul intr-un singur articol, fie el si compus din mai multe sectiuni.

Sunetul – W, SPL, db, FS, putere, intensitate sonora, frecventa, ohmi? CE?! – partea I

Postat de on mai 21, 2007  |  1 Comment

Acesta serie de articole se vreo o prezentare mai in amanunt a mai multor termeni audio, care, dupa parerea mea, nu sunt suficient de bine intelesi in cercurile audio. Prima parte va acoperi una din calitatile principale ale unui sunet – frecventa.

Masterizarea (mastering-ul) audio

Postat de on ianuarie 2, 2007  |  1 Comment

Masterizarea este pasul final care este facut inaintea imprimarii unui album – atat din punct de vedere tehnic, cat si din punct de vedere creativ.

Cuvinte cheie:

Categoria: D I Y

Imbunatatirea functionarii aplicatiilor audio sub Windows XP – partea II

Postat de on octombrie 5, 2006  |  No Comments

Modificari care ar merita executate

In principal, odata ce ai oprit sunetele de sistem, te-ai asigurat ca procesorul functioneaza la viteza sa maxima si ai setat ca procesele ce functioneaza in background-ul Windows-ului sa fie prioritare, nu mai sunt necesare modificari pentru a avea o buna performanta a proceselor audio. Totusi, dupa parerea mea, ar mai fi cateva modificari care ar merita executate.

Cuvinte cheie:

Categoria: D I Y

Imbunatatirea functionarii aplicatiilor audio sub Windows XP – partea I

Postat de on septembrie 18, 2006  |  No Comments

Pe web se pot gasi o multime de site-uri care sa ofere sfaturi despre metode de a imbunatati functionarea Windows-ului. Problema pentru utilizatorii din domeniul audio este faptul ca arareori aceste sfaturi le sunt adresate in mod special lor – ducand la imbunatatiri nesemnificative sau inexistente a performantelor audio a PC-ului, si aproape niciodata nu sunt explicate motivele pentru care sunt necesare aceste modificari – chestie pe care pe mine personal ma deranjeaza. Alt neajuns ar fi faptul ca unele din aceste site-uri „sfatoase” ofera informatii invechite si totalmente nefolositoare pentru un utilizator a unui PC rezonabil care ruleaza Windows XP.

Cuvinte cheie:

Categoria: D I Y

Cum sa-ti faci un studio in Romania post-decembrista?

Postat de on ianuarie 14, 2006  |  4 Comments

Greu, in principal. Dar, cu o anumita suma de bani (de pe la vreo 1000 de euro in sus), si cu multe cunostiinte legate de subiect, se poate face. Scopul acestui documentatii cu titlu ciudat este sa ofere un minim de cunostiinte audio. Nu ma consider un guru in domeniu, dar dupa vreo trei ani de mixat si de citit cam tot ce se poate citi de pe net, pot zice ca ma descurc – macar cu partea teoretica. Asadar, sa incepem?

Hartmann Neuron

Postat de on noiembrie 13, 2005  |  No Comments

Un monstru de 17.5kg care se vinde la pretul între 4000$ si 5000eur. Acesta a fost prezentat la NAMM-ul din 2002 si a fost ales ca şi Editors Choice la Electronic Musician în 2004. Si cam atâta renume are în plus faţă de celălalte sisteme mai mult sau mai putin experimentale precum Neuronium sau Kyma. Totusi denumirea Hartmann ar trebui să sune cunoscut pentru cei initiati: Axel Hartmann, inginerul, a fost cel care a proiectat Alesis Andromeda A6, Waldorf Q si Wave. Partenerul lui în dezvoltare a fost Stefan Sprenger de la Prosoniq, companie cu profilul aplicării rezultatelor cercetărilor din domeniul sistemelor neuronale în IT.

Cuvinte cheie:,

Categoria: Echipamente / instrumente muzicale

Robert Moog

Postat de on august 29, 2005  |  No Comments

Creatia lui Bob Moog

Robert Moog alături de Peter Vogel si Dave Smith a fost un important actor al scenei instrumentelor electronice. Cu o oarecare simplificare se poate spune că totul a început în anii 20: Leon Theremin a prezentat lumii theremin-ul, primul mijloc electric al creaţiei muzicale, care într-un fel a ajutat şi la mistificarea muzicii moderne. Probabil şi din această cauză şi din cauza că a fost greu de stăpânit ca instrument muzical, theremin-ul a fost mai mult folosit pentru crearea efectelor înspăimântătoare ale sosirii marţienilor pentru filmele din mijlocul secolului XX.

Cuvinte cheie:,

Categoria: Prezentare marci / branduri

« Articole vechi