Yamaha NS10M: Mit sau Legenda

Los Angeles , 11 Februarie 2007. Corporatiei YAMAHA i se inmaneaza premiul „Technical GRAMMY” de catre Academia de Sunet pentru seria de monitoare NS10M, seria de reverberatoare digitale  REV, precum si pentru consolele digitale DMP7, DMC1000,  ProMix01, 02R si DM2000.

Premiul  face parte din categoria merite speciale, este votat de catre Academia de Sunet si se acorda persoanelor sau companiilor care au adus o contributie tehnica remarcabila in domeniul sunetului.

Totusi cum de a fost posibil ca cea mai controversata  pereche de monitoare pana in ziua de azi sa fie utilizata ca monitoare nearfield pe mii de albume si productii uimitoare de catre cei mai cunoscuti ingineri de sunet din lume ca Andy Wallace, Terry Date, Brendan O’Brien, Charles Dye, Dave Pensado, Ben Grosse si altii ?

In 1978 sub indrumarea lui Akira Nakamura, Yamaha a proiectat si introdus modelul NS10. Modelul era proiectat ca si incinte cu destinatia home use. Zvonul ca anumiti producatori le-au folosit la productia unor albume vandute multi-platina a produs o isterie intr-o industrie in care toti utilizeaza ceea ce recomanda cei mai experimentati. Incetul cu incetul tot mai multi ingineri de sunet au inceput sa foloseasca boxele NS10 care aveau sa inlocuieasca in curand standardul de pana atunci, Auratone Cubes. Reprezentau intr-un fel nevoile industriei catre un sistem mai avansat de monitorizare cu o plaja mai larga de frecvente decat cuburile cu un singur difuzor. Nefiind destinat nevoilor din studio, incintele aveau un raspuns pronuntat pe inalte, iar solutia care au gasit-o utilizatorii de NS10 in studio, a fost sa puna o bucata de panza pe difuzorul de inalte sau sa modifice crossover-ul pentru a atenua inaltele iritante. Confuzi, cei de la Yamaha vazand ca incintele lor prind mai mult la segmentul profesionistilor decat al ascultatorilor de casa, compania a reproiectat modelul NS10 pentru noua piata tinta. Astfel s-au nascut NS10M.

Modelul NS10M avea sa fie folosit de regula pe consola la inaltimea urechilor, dar multi ingineri de sunet s-au plans de sunetul strident si al acestui model, asa ca in 1987 a aparut varianta modificata NS10M STUDIO, la care pe langa inaltele atenuate li s-a modificat si putin structura astfel incat erau proiectate pentru utilizarea lor in pozitia culcat fata de cel in picioare al modelului NS10M. Introducerea modelului in scolile de sunet a facut ca intr-un timp scurt NS10M Studio sa devina un standard in studio-uri.

Ca aspect distinctiv, modelele NS10 aveau un woofer de culoare alba care atragea imediat atentia, fiind in general obiectul cel mai usor de recunoscut intr-un studio.

Yamaha NS10 M

Sunt monitoare compacte nearfield de tip pasiv, deci este necesara conectarea unui amplificator la intrarea lor. Wooferul are diametrul de 18 centimetri iar tweeterul 3.5 centimetri. Capacitate de putere: 60W RMS sau 120W varf la o impedanta de 8 ohmi. Un monitor cantareste aproximativ 6.3 kilograme.

Sloganul celebru cu care a aparut in revistele de specialitate era: „Daca ceva suna bine pe aceste monitoare va suna bine peste tot”.

Primul impact la o auditie a unui nefamiliarizat cu aceste monitoare poate fi chiar neplacuta. Monitoarele suna departe de ceea ce multi ar denumi bine. Un sunet destul de agresiv si pronuntat pe medii , cu o atenuare substantiala pe basi iar inalte destul de blande sunt intr-adevar garantia unui sunet pe care nu neaparat ne dorim sa il auzim ascultand muzica. Si totusi , de ce NS 10M Studio?

Ceea ce si-ar dori orice inginer de sunet profesionist de pe lumea asta intr-un studio in camera de control ar fi un mediu de monitorizare cat mai aproape de ideal. In ecuatia asta ar intra foarte multe variabile care incep cu acustica camerei, tot lantul de monitorizare, monitoarele si altele care nu fac obiectul acestui articol. Insa un  lucru este cert. Performantele mediului de monitorizare se regasesc pretutindeni intr-un material finalizat. Arta poate fi influentata  fara sa fim constienti, iar odata terminata, va ramane imprimata cu un lant complex de decizii pe care le luam pe baza a ce auzim in acest mediu de monitorizare. Pentru totdeauna.

Este aproape o axioma afirmatia „Daca intr-o piesa ai reusit sa faci mediile sa sune bine, ai un mixaj castigator”. De ce? Pentru ca acolo se intampla magia. Acolo se concentreaza informatia muzicala, acolo este campul de lupta al instrumentelor fie ca e vorba de voci, chitari, premier, violoncel sau pian. Este coloana vertebrala a unei melodii.

Intr-un fel NS10M Studio parca a fost proiectat ca un compromis la problemele ce pot aparea intr-un mediu de monitorizare. Daca urmarim graficul raspunsului in frecventa a asa zisei „linearitati” care nu exista, devine evidenta suspiciunea fata de ce auzim. Monitoarele nu sunt lineare. Raspunsul lor incepe de la 60Hz pana la 20kHz, dar de la 100Hz la 60 Hz avem o cadere impresionanta de aproximativ 28 de dB.In jur de 200Hz avem o cadere de 2 dB. Mediile sunt acentuate in jurul la 1kHz iar de la 10kHz avem o cadere fluctuanta  de 6 dB pana la 20kHz.

frequency response

Curba aceasta este evident o abatere de la cea ce este larg acceptat ca fiind raspunsul unor monitoare „ideale” insa are cateva avantaje:

Oboseala la ascultare: Inaltele excesive pot obosi foarte rapid urechea reducand astfel considerabil timpul activ posibil de lucru. Iar intr-un studio comercial unde timpul inseamna bani este absolut necesar ca inginerul de sunet sa poata lua decizii cat mai bune cat mai mult timp in functie de ce aude. Acest aspect impreuna cu recomandarea producatorului de a se folosi monitoarele la un nivel aproximativ egal cu cel al unei melodii care merge in surdina intr-un local extinde considerabil timpul activ posibil de lucru.

Camere de control cu „probleme”: Nivelul volumului de monitorizare recomandat cuplat cu un raspuns slab in frecvente joase il face mai prietenos cu un mediu de monitorizare mai putin adecvat doarece acumularile de frecventele joase intr-o camera de control pot crea mari probleme de translatare.

Medii pronuntate: fiind plaja de frecvente pe care o scoate cel mai in evidenta, aceste monitoare sunt ca un fel de lupa pentru acea coloana vertebrala de care am pomenit. Scoate in evidenta acele frecvente pe care le consideram cele mai neplacute insa indeamna la mai multa atentie si munca pentru a infrumuseta. Este un monitor pe care daca il cunosti, stii exact cand suna bine si nu ai surprize de translatare pe alte sisteme exceptand zona frecventelor joase. De asemenea nu sufera de sindromul gauri in punctul de crossover care la aceste monitoare se afla la 2kHz.

Pret scazut: O pereche din aceste monitoare la vremea lor costa in jur de 370$.Un pret extrem de accesibil.

Portabilitate: Pentru un inginer de sunet cele mai bune monitoare sunt cele pe care le cunoaste. Odata iesiti de pe bancile scolilor, proaspetii ingineri de sunet erau familiarizati cel putin cu o pereche de monitoare NS10M. Pentru un inginer de sunet freelancer era o idee buna sa cunosca sunetul acestor monitoare doarece le putea gasi aproape cu certitudine acolo unde avea un „deal”. Avand in vedere pretul scazut parea o decizie foarte buna pentru un studio de a-si procura un set din acestea. Chiar si in Timisoara, 3 studiouri comerciale pe care le cunosc aveau NS10M Studio. Integrarea in oricare din aceste medii de monitorizare era usoara daca erai familiarizat cu aceste monitoare doarece singura variabila cu care trebuia sa te acomodezi era acustica diferita a camerei de control.

Translatare: Exceptind spectrul de frecvente joase cred ca acesta este punctul unde aceste monitoare exceleaza, iar translatarea pe alte sisteme este foarte buna. Sloganul „Daca ceva suna bine pe aceste monitoare va suna bine peste tot” se pare ca a fost intr-o larga masura acceptat de comunitatea inginerilor de sunet.

Desigur pe linga avantaje exista si dezavantaje:

Neajunsul legat de raspunsul pe frecventele joase: Ca si in cazul oricaror monitoare, ca singura sursa de monitorizare nu este recomandat. Este neaparat necesara o sursa alternativa de verificare pe spectrul frecventelor joase fie ele casti sau alte monitoare, pentru a corecta acest neajuns.

Nelinearitate: Cred ca ar intra la categoria dezavantajelor, insa cum toate monitoarele sunt „lineare” dar toate suna diferit, dupa parerea mea atata timp cat translateaza bine pe alte sisteme nu consider ca este un dezavantaj.

Un sunet nu neaparat atragator: Evident exista monitoare care dupa standardele din ziua de azi sunt acceptate ca avand un sunet mai prietenos cu urechea utilizatorului. Ceea ce cred insa ca a facut un succes din aceste monitoare a fost nevoia acuta a unui standard de monitoare in studio-uri, iar acestea au fost cele care au corespuns cel mai bine cu nevoile industriei muzicale din perioada respectiva.

NS 10 M in Studio

21 Februarie 2001. Corporatia Yamaha, dupa 24 ani de succes  cu modelul NS10M si peste 200.000 de unitati vandute, anunta incetarea fabricarii acestora, pe motiv ca nu pot obtine toate materiile prime pentru fabricarea lor la standardele pe care si le-au impus.

4 comentarii la „Yamaha NS10M: Mit sau Legenda

  • 7 iunie 2012 la 12:58 pm
    Permalink

    cat de asemanator este acest model cu HS80M ca si raspuns in frecvente?

  • 14 ianuarie 2013 la 12:04 pm
    Permalink

    salut ”aadhy” . am avut HS80 si cam se aseamana la medii , au totusi un bass mai adanc (42 Hz) insa pentru mine aceste monitoare nu-mi placea cum se aud in camera mea de bloc , sunt bune doar in mixaje de facut muzica . Le-am vandut la o luna dupa ce le-am cumparat de noi , eu nici in ziua de azi nu dau peste un monitor doar pentru auditie. Caut monitoare pentru auditie nu pentru facut muzica

  • 14 ianuarie 2013 la 12:12 pm
    Permalink

    PS; , attila ma poti ajuta cu un sfat ? caut monitoare studio doar pentru auditii, poti sa-mi spui din experienta ce monitoare sa cumpar si eu pentru ascultat muzica , stau la bloc , deci nu am camera de studio . multumesc astept reply

  • 18 februarie 2013 la 11:01 am
    Permalink

    Salut!
    Poti sa incerci seria VXT de la KRK sau daca ai suficiente fonduri, Genelec 8040a+ subwoofer 7050B = genial.

    Cele bune,
    Alex Muntean.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.