Mixajul Audio
Postat de Radu on august 3, 2011
PREFAŢĂ
Acesta este primul dintr-o serie de articole ce vor trata mixajul în producţia de muzică. Deşi multe din tehnicile prezentate aici se aplică în toate genurile de muzică, voi presupune ca majoritatea cititorilor face muzică electronică şi foloseşte software pentru producţie.
Articolul de faţă e o introducere în tehnica mixajului şi prin urmare, abordează subiectul la modul general, urmând ca în următoarele articole să vorbesc despre tehnici mai concrete.
INTRODUCERE
Vreau să prefaţez articolul acesta cu specificaţia că totul de mai jos reprezintă părererea mea, care se întâmplă să fie doar una din multele care există. De asemenea nu e singura corectă şi nici măcar cea mai bună, e doar rezultatul a vreo zece ani de studiu şi experienţă (citeşte “multe greşeli”) în ceea ce înseamnă mixajul audio.
Din capul locului trebuie să facem diferenţa între mixaj şi masterizare, pentru că diferenţa e una fundamentală, atât în ce priveşte tehnicile şi uneltele folosite cât şi rezultatul scontat.
Mixajul audio, definit generic, e procesul prin care mai multe sunete, din diferite surse (înregistrări, sample CDs/banks, sinteză etc) sunt conbinate într-unul sau mai multe canale audio, în general într-unul stereo. În acest proces nivelul de semnal al surselor de sunet, spectrul lor de frecvenţă, dinamica şi poziţia panoramică sunt controlate în amănunt. Pentru un rezultat cât mai bun, atât tehnic cât şi creativ, în acest proces se adaugă efecte precum reverberaţia, delay-ul, compresia creativă (efectul de pumping sau ducking), filtrarea şi altele.
În ce priveşte masterizarea, acest proces diferă de mixaj întâi pentru ca are loc întotdeauna după ce mixajul a fost realizat, apoi prin prisma scopului urmărit. Masterizarea e procesul prin care se realizează ultimele finisări în ce priveşte calitatea sunetului, înainte ca track-ul să fie trimis spre imprimare pe CD, vinyl etc. Diferenţa mai stă şi în faptul că masterizarea e un proces mult mai “ocult” decât mixajul, un proces ce în general se desfăşoară în studiouri profesioniste, folosind echipament profesionist şi de obicei prohibitiv de scump.
Ce face majoritatea dintre noi acasă, folosind Izotope Ozone sau T-Racks, e doar “pre-masterizare”, sau post-producţie, dar în nici un caz masterizare.
În continuare vreau să subliniez ca e deosebit de important sa ai un mix bun înainte de a începe lucrul la masterizare, pentru că altfel, rezultatul va fi mediocru în cel mai bun caz. Mai mult, ar fi ideal ca de masterizare să se ocupe o altă persoană faţă de cea care a compus piesa şi/sau care a făcut mixajul. În situaţia, destul de comună de altfel, în care aceeaşi persoană face totul, din cauza încărcăturii emoţionale ce o capătă piesa pe parcursul compoziţiei şi a obişnuirii urechilor şi a creierului cu piesa, greşelile şi imperfecţiunile pot trece neobservate şi astfel rămân în mix până ce acesta ajunge la mastering, moment în care e târziu ca ele să mai fie remediate.
PROCEDEUL
În general mulţi preferă să facă un mixaj aproximativ pe măsură ce compun piesa. Dacă o parte a mixului e prea tare şi îţi distrage atenţia, împiedicându-te să te concentrezi, o dai mai încet. Dacă basul nu se distinge suficient în mix, îl dai mai tare. Mulţi nici nu abordează mixajul ca un proces separat de compoziţie, ci ca o parte integrală a acesteia. Deşi din această categorie fac parte şi eu, voi scrie articolul acesta (şi cele ce urmează) presupunând că vreţi să învăţaţi să faceţi un mixaj de la zero.
Cum şi unde începi depinde în totalitate de genul piesei. E important să înţelegi care e partea centrală a melodiei. În cazul unui cântec pop vocea va fi cel mai important element, daca lucrezi la o piesă menită pentru club ritmul şi basul vor cele mai importante, iar daca lucrezi la o piesă ambientală vei vrea să pui accentul pe lead-uri şi pad-uri.
Luând toate acestea în considerare, sunt totuşi nişte reguli general valabile de care e bine să ţi cont.
Prima şi cea mai importantă după părerea mea, regula de aur, dacă vrei, e SĂ NU ATINGI MASTER FADER-UL! De când începi compoziţia pâna exportezi mixajul master fader-ul trebuie să rămână neatins, la poziţia 0dB.
Pentru a ajusta volumul de audiţie foloseşte potenţiometrul de pe unitatea de control a monitoarelor, cel al interfeţei audio sau al amplificatorului. Dacă observi clipping pe master trebuie să identifici “vinovatul” şi să reduci volumul acestuia (şi probabil al tuturor celorlalte track-uri, ca urmare).
Aceasta este doar o preferinţă personală, e regula mea de aur, nu cine-ştie-ce standard al industriei audio, dar aşa eşti obligat să lucrezi într-un mod mai consecvent.
Unii aleg să lase 6 dB de headroom pe master, ceea ce înseamnă că odată compoziţia finalizată, diferenţa dintre cel mai înalt peak şi nivelul de 0dB nu va fi niciodată mai mică de 6dBFS. Astfel, când wav-ul exportat ajunge la masterizare, 6dB de headroom lasă suficient “spaţiu de manevră” pentru ca inginerul de sunet să poată folosi limitere, excitere, compresoare fără să deterioreze sunetul, iar rezultatul să fie unul cât mai bun.
À propos de abordarea procesului de mixaj, am observat că e mai bine să mixezi la un volum destul de redus, iar asta din două motive.
Întâi trebuie să înţelegi cum funcţionează urechea umană care prin însâşi construcţia ei determină cum noi percepem sunetul. Modul cum omul aude anumite frecvenţe în
relaţie cu altele e influenţat de volumul la care auzim acele sunete. Când ascultăm piesa la un volum puternic ea va suna bine, iar la un volum redus va suna moale, prost şi plat. Ce e interesant e că opusul NU e valabil. Dacă poţi face ca mixul să sune bine la volum redus, el va suna cu atât mai bine la un volum puternic.
Al doilea motiv pentru care pentru care recomand ca mixajul să fie realizat la volum redus e ca urechea umana oboseşte repede când suntem obligaţi sa ascultăm muzica la volum puternic pentru perioade lungi de timp. Rezultatul e incapacitatea de a lua decizii corecte bazate pe ce auzim.
Singurul remediu pentru ce se numeşte oboseala urechilor (ear fatigue) e sa facem o pauză şi nu mă refer la câteva minute, ci la o pauză de ore intregi, iar acest lucru e cel puţin neplăcut dacă nu şi contra-productiv. Când eşti la studio, eşti “pe val” si totul merge fantastic, să faci pauză câteva ore e ultimul lucru pe care îl vrei.
De aceea recomand să mixezi la volum redus şi doar uneori să dai tare, doar pentru câteva momente, când vrei să faci o comparaţie. Ca o regulă generală volumul monitoarelor trebuie să fie atât de jos încât să îţi perimită să porţi o conversaţie fără să ridici vocea. Pariez leafa pe un an că lucrând aşa vei avea rezultate mai bune!
Mai multe, data viitoare.
Cuvinte cheie:audio, audio mix, izotope ozone, master, mastering, mix, mixaj, mixaj in studio, mixajul, mixajul audio, t-racks, tehnici de mixaj
Categoria: Articole teoretice de specialitate


Nu e adevărat că ceea ce face lumea acasă n-ar fi pre-masterizare și ceea ce face ingineru de mastering ar fi adevărata masterizare. Amândoi fac fix același lucru, cu specificația că unu știe foarte bine ca face pe când celălalt mai puțin, uneori mai deloc.
Termenu de pre-mastering se referă la absolut tot ceea ce se face cu mixul ÎNAINTE de a fi scris pe CD. Doar scrierea pe CD poartă tehnic vorbind numele de mastering, însă pentru a evita confuzia, tot ce privește procesarea finală a unui mix se numește generic mastering.
Termenul de post-producție se folosește în sunetul de film. În industria muzicală etapele sînt înregistrare-mixaj-masterizare. Dacă ar fi să numim post-producție ceva, atunci, similar cu sunetul de film, tot ceea ce se face DUPĂ înregistrare este post producție, adică atât mixajul cît și masterizarea.
Chestia cu “ocult” era una acum 20 de ani, dar nu mai ține acum când există sute de articole, cărți, filmulețe care te învață chipurile mastering. Singura parte mai puțin accesibilă, dar nicidecum ocultă, este faptul că cine face mastering trebe să aibă o experiență semnificativă pentru a avea o ureche formată și un set bine stabilit de scule cu care știe foarte bine exact când și ce să facă.
Apreciez corecturile.
Totusi, nu mi se pare deplasata folosirea metaforei ”ocult” – sunt inca foarte multi care nu stiu mai nimic despre masterizare, in ciuda bogatiei de informatie disponibila pe net. In plus am tendinta sa folosesc un limbaj mai ”poetic” si poate usor exagerat.
O voi spune din nou (…repetitia e mama invatarii):
Talent + CAMERA SUPER-TRATATA ACUSTIC + Monitoare excelente + Cunostiinte in domeniu + Bun gust = Inginer de Mastering bun.
Daca ai aspectele astea acoperite, poti linistit sa faci un master care sa sune bine si cu plug-in-urile antementionate.
Oricum, ascultatorul nu va sti daca ai folosit adevaratul Manley Massive Passive sau varianta de la UAD, etc.
Anyhow…felicitari pentru articol – la mai multe!
Alex Muntean.
De acord, dar multi care nu au aspectele astea acoperite cred ca daca dai normalize la wav in soundforge ai facut master la piesa. True story!
De acord că ascultătorul nu va ști exact ce am folosit, însă eu știu și fac diferența, ceea ce mă face să aleg întotdeauna ceea ce sună mai bine. Știu că se poate face mastering cu pluginuri însă în general “apărătorii” înfocați ai pluginurilor sînt cei care folosesc exclusiv pluginuri. Ceea ce voi spune acum spun mulți alții: în ziua în care o să apară un plugin care o să sune ca Phoenixu, vând Phoenixu.
Dar la urma urmei, toate astea, fie ele pluginuri sau synthuri sunt doar niste unelte, important e ce faci cu ele.
Inteleg ca de dragul nostalgiei si a obisnuintei, inca exista prejudecati cu privire la software, dar cred ca in 2011 nu mai conteaza ce unelte folosesti ci rezultatul obtinut.
Burial a facut un album intreg cu o versiune foarte veche de soundforge, album care a avut un succes nebun.
Greșit. Nu există prejudecăți la nivelul la care vorbim. Există în schimb judecată sănătoasă și practică. Dacă ceva sună mai bine decît altceva folosim pur și simplu ceea ce sună. Oare nu îți ridică semne de întrebare puternicul reviriment al aparaturii analogice în ciuda sistematicelor eforturi de emulare în digital?
Iar succesul n-are nimic de-a face cu calitatea audio, sper să fim bine înțeleși. Ia ca exemplu Stero Love, care Edi o mixat-o pe boxele de la laptop (!), mix din care s-o făcut ulterior un master tot digital care o trebuit să facă chestia aia ascultabilă. În afară de faptu că sună tare (cerință obligatorie) nu are alte calități, însă uite ce-o făcut în întreaga lume.
Succesul are multe de-a face cu calitatea cand targetul este publicul underground, audiofil si de multe ori producator de muzica electronica, public caruia in general ii pasa cum suna muzica si nu cat de mari sunt ţâţele solistei.
Iar ca ceva suna “mai bine” decat altceva, e o judecata pur subiectiva, cu care eu sau oricine altcineva nu e musai de acord.
Wait a minute!
) Eu nu am spus ca plug-in-urile suna mai bine decat hardware-ul. Poate in vreo 20 de ani cand o sa avem putere infinita de procesare, atunci vor suna la fel sau mai bine, dar pana atunci si eu sustin ca hardware-ul inca are sound-ul cel mai dezirabil.
Niciuna dintre clonele de 1176 nu suna ca un 1176 adevarat. Acelasi lucru este valabil pentru majoritatea compresoarelor si a egalizatoarelor ce emuleaza hardware.
Insa exista avantaje din partea plug-in-urilor asupra hardware-ului:
1. Poti avea cate instante de plug-in iti duce procesorul = bani economisiti sau timp.
2. Nu trebuie sa le faci intretinere
3. Ultra-portabilitate
4. Nu ai factura la curent cat casa
5. Nu ai nevoie de enshpe mii de cabluri / patchbay-uri, etc.
Rezultatele la final, fie ca folosesti plug-in-uri sau hardware ar trebui sa fie asemanatoare (nu la fel, dar apropiate), presupunand ca restul aspectelor (camera,monitoare, talent…etc) sunt reprezentate bine.
Din cate stiu, Serban Ghenea (unul dintre mixerii mei preferati) realizeaza o gramada de mixuri majoritar ITB (in the box cu plug-in-uri). La fel si Dave Pensado, Phil Tan, etc.
Spor la mixat!
Alex.
Salut,
Cu totii aveti dreptate, normalizarea NU este masterizare, de fapt masterizarea este un proces mult mai complex si exact cu spune si Omu este ultima etapa din crearea unui material(album sau mai nou piesa single). Implica creativitate(la fel ca si mixajul) cunostinte tehnice SI monitorizare FULL RANGE. Unii prefera sa il faca full digital(ca sa zic asa), iar altii full analog si, mai sunt unii care lucreaza hibrid adica folosesc si digital si analog(care am vazut ca iau amploare). Depinde de gust si de obisnuinta. Iar la capitolul “plugins vs real thing” , si aici sunt tot felul de pareri DAR nimeni nu a spus vreodata, din cate stiu eu cel putin, ca plugins-urile suna mai bine decat analogul. Multi mixeristi de talie mondiala printre care Tony Maserati, Ed Chaney s.a.m.d. folosesc plugin-urile in special eq-urile doar ca sa “scoata” ceva dintr-un track.. si intotdeauna.. eq-uri analogice ca sa “adauge”. Dylan Dresdow de ex. nu foloseste compresie digitala(adica plugin). Este o intreaga filozofie, si fiecare in parte o are pe a lui. La capitolul mixaj experienta conteaza cel mai mult si ceativitatea, daca astea doua merg mana in mana esti un mixerist bun, daca nu inseamna ca mai ai nevoie de experienta.
Numai bine !
Salut,
Am revenit cu un link, pentru cine este interesat sa il vada pe Frank Filipetti(producer/engineer/mixer), care a lucrat cu Korn, George Michael, Metaloaf, KISS, etc. Vorbind despre mixing, analog vs digital, etc.
http://apps.avid.com/events/webinars/hd-native/index-archive.asp?elq_mid=4719&elq_cid=1932544
sper sa va mearga linkul.
Vizionare placuta.
Numai bine !
Salut Cristian,
Eu sunt, la fel, adeptul digitalului sau al unui sistem hibrid, insa daca te uiti putin la Frank in camera, poti vedea o gramada de procesoare TubeTech, UA, Neve, chiar si niste PullTec-uri originale cred ca am vazut la el.
La fel, sustin ideea ca daca sti cum vrei sa sune o piesa si ai skill-ul necesar, poti sa faci sa sune asa sau macar pe aproape.
Alex.
Salut Alex,
Daca asculti atent interviul, la un moment dat Frank spune ca le mai foloseste doar pentru inregistrari, acele procesoare externe.
El in momentul de fata lucreaza complet ITB. Opinia lui este ca odata ce esti in digital nu mai are rost sa te intorci in analog.
La ora actuala cred ca foarte putini mai lucreaza doar analog. Majoritatea combinand digitalul cu analogul.
Sunt complet deacord cu ideea ca daca ai un anumit sound in minte si sti cum sa il scoti de acolo, iasa exact ceea ce vrei.
Numai bine !
Momentan nu mai am timp sa revad clipul cu Frank, dar din cate tin minte, el spunea ca doar pentru tracking mai merge la studio-urile comerciale, iar cand zicea ca sa ramana digital, daca nu ma insel, el se referea ca inainte sa trimita la mastering, nu mai trage totul pe banda de jumate de inch, ca mai apoi inginerul de mastering sa foloseasca convertoare asupra carora Frank nu are niciun control.
Nu cred ca un om care face mixaje complet ITB ar tine atatia bani blocati in hardware scump, cand in mod normal pentru tracking ti-ar trebui doar niste preamp-uri potrivite sursei si convertoare excelente.
Daca folosesti egalizatoarele si compresoarele in etapa de tracking, tu cam faci mixing deja.
Hibrid e probabil cea mai buna varianta la momentul actual, iar extrem de multi mixeri merg pe varianta asta.
Exista anumite chestii, inca, care eu cred ca ar trebui sa fie hardware (nu vorbim de partea de tracking, pentru ca aia mereu va fi hardware): Egalizatoarele pentru cand vrei sa faci boost, compresoarele de bus, mixere sumatoare, etc.
Spor!
Alex.
Bravo pentru articol, astept continuarea…pacat pentru unele comentarii carcotase suntem romani pana la urma urmei si nu facem nimic constructiv, nu apreciem nimic, echipa sound creation face un lucru bun si fac pariu ca e din timpul lor liber…in concluzie toti suntem smecheri si stim de toate pana la proba practica !!!
Mersi de incurajare, dar nu e chiar asa… Eu ma bucur ca oamenii isi dau cu parerea, chiar daca parerile difera. In fond, asta inseamna o discutie, nu?
Nu stiu despre ceilalti, dar Alex face parte din echipa soundcreation si e cat se poate de avizat (mai mult decat mine, de vreo 10 ori)
Salut, Lexic nu stiu daca se referea la mine, pentru ca eu in cea mai mare parte am fost de acord cu tine, Radu, acestea fiind sfaturile pe care le dau si eu (chiar si in videourile de pe youtube). Mie personal mi s-a parut un articol foarte bun si foarte bine scris.
Spor!
Salutare bajeti, ar fi interesant un mic tutorial despre multiband compresion (stiu ca sunt multe filmulete pe net despre asta )dar nu ar strica unul facut in romana …multa bafta acolo !
La final , exact asta faci (ma refer la finalul-finalului) : dai normalize la wav in Sound Forge . Insa cu ce si la minus cati decibeli . . . asta trebuie sa stii mai exact, ca vedeti voi , “se bat toti acum pe cat mai tare , la minus 5dB daca se poate normalizarea” , sa urle tare , cat mai tare . Multi citesc pe net, pe diferite site-uri, postari de la diferiti indivizi, despre ce si cum si in ce conditii se face masteringul audio . Pe concret , ascult foarte multa muzica , in afara de rock, cam orice . Muzica suna din ce in ce mai prost , iar aparatura cica , este din ce in ce mai performanta . Si cu urechile , cum ramane ? Din pacate , asta este cea mai mare problema . Unii, au sarit direct de la caseta , la mp3 , facandu-si un studiou . Altii , stiu ce-i ala CD original , dar tot cu mp3-ul se impaca mai bine . Va pot da exemple destule de albume originale pe care am gasit piese lossy si asta imi spune totul despre persoana care a facut masteringul . In special la noi , se crede ca daca ai bani sa iti faci studiou , gata si urechea ta e buna pentru asa ceva . Eu, folosesc Sound Forge , NU am monitoare de sute sau mii de euro , am sistem de monitorizare facut de mine , dupa urechea mea , NU am camera fonica . Este foarte adevarat ca la volum mic , iasa cel mai bine . Dar mai tinem cont si de alt aspect si anume , ca trebuie sa ai si niste referinte (adica alte piese dupa care sa compari materialul tau) . Urechea tinde sa se obisnuiasca cu sunetul ce-l ai in desfasurare si vei crede ca suna excelent . Iar apoi, cand asculti si referintele, pot iesi la iveala greselile . Am observat ca se complica foarte tare lumea cu tot felul de metode, care mai de care mai sofisticate , in a masteriza . Totul e simplu . Ai un microfon BUN (nu neaparat scump) , un preamp de microfon BUN (nu neaparat scump) , o placa de sunet BUNA (nu neaparat scumpa) , sistem audio de monitorizare EXTREM DE BUN si nu in ultimul rand URECHI EXTREM DE BUNE , care te ajuta sa le alegi pe toate insirate mai inainte . Marea gerseala ce o fac destui , este aceea ca trec totul printr-un mixer , iar acel mixer este unul prost de cele mai multe ori . Nu am lucrat cu un anumit tip de mixer ca sa recomand , nu am un microfon BUN si nici un preamp de microfon BUN (ca sa fac recomandari) . Cand le voi cumpara, ma voi folosi de urechi si nu de “ce mi se recomanda” . Acelasi lucru va sfatuiesc si pe voi . Sigura ca te orientezi oarecum dupa anumite review-uri , dar sa nu uitam ca si acele review-uri sunt facute de alte urechi . In incheiere, cateva sugestii de referinte : din muzica eurodance a anilor ’90 . Vaya Con Dios , din Lounge si Chillout , din Toni Braxton , Mariah Carey , Celine Dion , Whitney Houston , Mack10 si ar mai fi zeci , chiar sunte de piese care suna excelent si pot fi folosite ca si referinte . Dupa cum ati citit, eu am scris totul dupa parerea mea. Nu ma astept sa fie pe placul, sau sa foloseasca tuturor. Toti ne inspiram pe ici pe colo , insa repet : URECHILE nu le putem imprumuta de la nimeni .
omu, pari destul de inversunat.Sunt tare curios sa aud ceva facut de tine si iti pot arata si eu ceva facut de mine(full plugins), sa vedem in ce consta minunea.Banii pe care ii dai tu pe o scula ii dau eu pe o suita de scule(virtuale).Daca ai lucra DOAR pe ce suna bine atunci n-ar vea PC-ul ce cauta in aceasta ecuatie, tu utilizezi PC la ceea ce faci ?…Tehnologia avanseaza in fiecare zi cu ani lumina iar diferenta de calitate intre materiale procesate pe soft si materiale procesate pe hardware nu face un succes.materiale procesate in soft suna de ingheti iar altele procesate pe hard suna “invechit” uneori.Nu mai exista diferenta intre soft si hard, totul tine de puterea de procesare a unitatii.Cei care au multi bani isi mai achizitioneaza si cate un Hardware ca asa e cool si arata bine in studio insa rezultatul nu justifica investitia.Plus ca aplicabilitatea e alta, in soft rutezi cum vrei tu, in hard esti limitat de cabluri intrari/iesiri.Faptul ca softul imita hardul nu inseamna altceva decat ca pe soft ai optiuni in plus.
In legatura cu tutorialu, excelent, mai ales tinand cont de faptul ca la inceput ai specificat ca ceea ce contine este parerea ta.Evident ca fiecare din noi avem metode proprii si “preseturi” proprii, ina regulile sunt aceleasi, respectand regulile, fa asa cum iti place.FELICITARI pentru initiativa si efort.
Salutare Master of master!
Eu personal sunt PRO-Pluggins si mixaj ITB, dar cand ajungi la un anumit punct, incepi sa auzi subtilitati, dupa care tanjesti. Subtilitatile alea pot fi gasite in hardware.
In plus, e mai usor sa gresesti un mix in domeniul digital, decat e in cel analogic.
Abia cand asculti pe un sistem bun de monitorizare iti poti da seama cata adancime au mix-urile facute si cu hardware bun (pentru ca exista si hardware prost). 3D-ul e mult mai usor de obtinut folosind si hardware pentru procesare.
Exista oameni mai pretentiosi, iar altii mai putin pretentiosi. Daca te incadrezi in prima categorie, iti vei dori anumite echipamente hardware care sa te ajute sa obtii cei 5% din mix dupa care tanjesti.
Daca esti mai putin pretentios, esti norocos!
Oricum, prea putini realizeaza diferenta dintre ascultatori, iar majoritatea sistemelor pe care acestia asculta muzica sunt mediocre cel mult.
Eu personal am auzit diferenta intre diverse compresoare hardware si echivalentele software, iar desi nu era una colosala, nu mai poti da inapoi, esti prins in plasa.
Spor si numai bine!
Alex.
Recunosc, sînt prins în plasă
Ceea ce contează pentru mine este că EU aud diferența atunci când compar analoagele cu pluginurile. În afară de Nebula nimic nu stă în fața lor. Și specific că nu mixez cu hardware, nu am mixer analog și zeci de rackuri, doar masterizez cu hardware, iar diferența e acolo, orice aș încerca, și am încercat cam tot ce există în soft.
Făcut de mine: ultimele Celia, ultimul Mandinga, ultimul Crush, ultimele Blaxxy, Shaggy cu Pitbull și nu mai știu acuma… Am lucrat destul în industrie ca să mă prind ce sună și ce nu. Sigur, tot ce spun este umila mea părere, însă absolut totul e desprins din practică.
[...] Omu spune: 3 august 2011 la 3:44 pm [...]
@ master of master.
chiar ai facut atatea teste si comparatii intre hardware si software incat sa declari atat de convins ca nu mai exista diferente?
atat softul cat si hardware-ul sunt unelete care trebuiesc folosite pentru a obtine ceea ce dorim. in anuminte situatii poate sunetul unui soft e ceea ce trebuie, in altele poate e nevoie de hardware. nu vad de ce nu se pot folosi ambele si de ce trebuie ca una sa o inlocuiasca pe alta.