RCF Mytho 6 si Mytho 8, monitoare de studio

prosound1Anul 2010 este oficial anul monitoarelor de studio.  Zeci de modele noi au fost sau vor fi lansate anul acesta, majoritatea venind de la producatori deja stabiliti in domeniul  studiourilor de inregistrari,  insa au existat si exceptii, precum Mytho, o serie de doua modele de monitoare de studio, ce provin de la un producator italian extrem de respectat la nivel global pentru boxele, amplificatoarele si difuzoarele sale de inalta calitate, o companie care de-a lungul istoriei sale a continuat sa se extinda si sa se diversifice pentru a satisface toate nevoile audio si de amplificare pentru orice tip de proiect, fie el mic sau mare. Compania legendara in cauza, fondata in 1949 de catre Rossi,Campari,Ferarri, in Italia (Mancasale, Reggio Emilia) este, evident,  RCF.

Atat MYTHO 6 cat si MYTHO 8 sunt monitoare de referinta pe doua cai, bi-amplificate, cu tweeter dom de metal de inalta calitate, pentru cea mai buna reproducere a vocii si cate un woofer de 6” inch, respectiv 8” inch, cu neodim si bobina de dimensiune mare – 51mm – ce garanteaza o energie foarte mare pentru o reproducere ferma si controlata a basului, cat si stabilitate termica perfecta cu o minima compresie de putere.

Cele doua modele de monitor sunt echivalente pe partea de amplificare, ambele avand incorporate cate doua amplificatoare separate de tip AB – unul de 200 W pentru frecventele joase si unul de 100 W pentru cele inalte. Amplificatoarele, dupa spusele producatorului, sunt de neegalat  cu privire la distorsiuni mici si sunet natural.
Circuitul magnetic al acestor monitoare de studio prezinta si un system de ventilatie speciala a aerului ce este folositor pentru reducerea compresiei aerului, zgomotelor de aer, dar si pentru a reduce distorsiunea in situatii de miscare puternica a wooferului.

Carcasa este facuta din aluminiu, consolidata intern si intarita pentru a imbunatati comportamentul frecventelor joase si pentru a reduce rezonantele ce pot aparea.

mytho 6Procesarea semnalului este realizata in domeniul digital cu un sistem integrat DSP.  Aici sunt procesate toate functiile de filtru, limitatorul de clip si egalizarea individuala pentru fiecare boxa. In realitate asta inseamna ca fiecare dintre difuzoare este testat si ajustat individual, in ceea ce priveste nivelul de volum si frecventa,  in fabrica inainte sa fie livrate catre distribuitor.

Filtrele pentru a potrivi boxa specificatiilor de pozitionare si localizare sunt deasemenea in sarcina sistemului DSP. Aceste filter sunt constituite din urmatoarele: Filtre low- si high-shelf, numite si bass- si treble-tilt; Un filtru de bass-rolloff; un filtru trece-sus (highpass) la 80 Hz; o setare pentru desktop-filter si o setare pentru raspuns de putere linear – “linear power response”. Setarea desktop scade cu circa 2.5 dB, prin intermediul unui filtru de tip “clopot” (bell), zona din jurul 145 Hz, astfel compensand o potentiala crestere de volum , in cazul pozitionarii monitoarelor pe o consola sau masa.

Raspunsul de putere liniar.

Modul  „linear power respsonse“ ascunde deasemenea un filtru in forma de clopot (bell) – la 1 kHz cu o crestere usoara de 2.5 dB. Ratiunea din spatele conceptului pentru acest filtru, care permite setarile “linear power response” si “linear frequency response”, ar fi ca exista doua metode diferite pentru a judeca raspunsul in frecventa al unei boxe.

Testul “normal” pentru raspunsul in frecventa este cel efectuat cu reflexii de sunet minime in imprejurimile boxei si pune la socoteala doar proiectia frontala a sunetului ce vine din boxa.

O metoda diferita testeaza raspunsul in frecventa in functie de putere  si masoara energia completa a sunetului, proiectata din boxa in camera. Deoarece proiectia este mai mult sau mai putin globulara (in forma de bila) la frecventele joase, iar o dispersie egala si controlata incepe doar cand frecventele urca la  medii si inalte, putem spune ca puterea  raspunsului in frecventa de obicei creste la joase.

Astfel, raspunsul in frecventa in functie de putere al unei boxe ar trebui sa fie liniar peste o anumita frecventa, care depinde totusi de dimensiunile boxei, cel putin daca boxa are un comportament pentru dispersia sunetului mai mult sau mai putin normal.

Intr-un final ramanem cu intrebarea – “Care raspuns in frecventa este mai relevant?”, iar raspunsul la aceasta  este – “Depinde de camera!”, insemnand, cu cat camera este mai bine tratata acustic (absorbtie in principal) cu atat mai important devine modul “linear frequency response”, insa daca spatiul este mai reverberant, proiectand o buna parte din sunetul generat, inapoi la boxa,  modul “linear power response” devine prioritar si mai important, dar aceasta este doar o optiune, alegerea va apartine in orice combinatie.

Toate functiile de filtru disponibile la Mytho pot fi ajustate cu ajutorul a 12 comutatoare pe panoul din spate. Tot pe panoul din spate avem atat un control pentru volum cu ajustare de + / – 6dB, cat si o intrare analogical balansata prin o mufa combo XLR/TRS (Jack mare de 6.35mm).

Mytho8

Impresii Personale.

Cele doua perechi de monitoare au ajuns la noi in magazin, la Soundcreation, cu o distanta temporala de cateva zile intre ele.  Cele dintai au fost Mytho 8. Personal, eram destul de entuziasmat, iar aceasta nu doar din cauza reputatiei  solide a brand-ului “sonor” RCF, ci si deoarece  aflasem despre aceste monitoare cu putin timp in urma, navigand pe un forum de specialitate international, unde majoritatea celor care au postat era destul de curioasa de felul cum suna acestea, iar eu, urma sa fiu primul (dintre ei) care reusea sa le asculte.

Deschizand cutiile am reusit sa observ, calitatea felului de ambalare pentru transport al acestora, care este, fara indoiala, la standarde inalte. Urmatoarea mea remarca, incercand sa scot boxa afara din cutia in care a venit, a fost: “Mamaa, ce grea e!”. O boxa Mytho 8 cantareste 13 kilograme, iar Mytho 6 cantareste 10,5 kilograme, greutate neta.  Stiind ca au carcasa din aluminiu, poate ma asteptam sa fie putintel mai usoare, dar adevarul e ca cei de la RCF au folosit acest tip de carcasa cu alt scop, mentionat mai devreme, si nu neaparat pentru reducerea masei boxelor. Atat design-ul cat si baza de fixare a acestor boxe, la o privire initiala, imi aduceau puternic aminte de anumite modele de  monitoare de la Focal si Genelec, insa dupa doar cateva momente, vocea ratiunii mi-a soptit: “Cum suna?”. In momentul acela m-am trezit la realitate, amintindu-mi  ce e cu adevarat important la o pereche de monitoare de studio, si anume, reprezentarea fidela si liniara a materialului audio sursa, cat si ca materialul prelucrat cu ajutorul acestora sa “traduca” (sune) bine pe sistemele de sunet ale ascultatorilor. Pe langa toate acestea, probabil exista tot felul de principii stiintifice si acustice pentru aspectul curent al boxei.

mytho

Odata asezate pe stative, in pozitia si unghiul necesar auditiei,  care este usor de obtinut datorita sistemului de orientare de la baza boxei, le-am aprins si am inceput sa ascultam diverse melodii din genuri diferite.

Pornirea se face prin apasarea butonului de on/off din spatele boxei, urmand ca inelul LED din jurul siglei RCF, pe partea din fata sa se aprinda in culoarea rosie. Sigla RCF trebuie, mai apoi, atinsa ca boxa sa devina functionala, inelul LED acum afisand o culoare alba – „FANCY”.

Tin neaparat sa mentionez ca spatiul pentru auditie (magazinul) nu era tocmai cel mai potrivit, acesta nefiind tratat acustic sau cu zgomot redus, insa asta nu consider ca m-a retinut din a-mi da seama de ce sunt capabile aceste monitoare.

Personal, as recomanda ca Mytho 8 sa fie folosite in camere medii sau mai mari, ele fiind o idee, poate, prea mult pentru o camera mai mica.  Mytho 6 ar fi in regula si pentru camere mai mici, insa recomandarea mea si pentru acestea merge tot catre camerele medii.

Cele doua perechi de monitoare sunt foarte similare, din punct de vedere al sunetului, insa Mytho 8 parea, per ansamblu, sa aiba un sunet mai “plin” decat fratele sau mai mic Mytho 6, dar luati aminte,  nu cu mult.

La minute inainte de ascultarea initiala, cu Mytho 8, eram curios, entuziasmat, nerabdator,  formandu-mi  tot felul de pareri despre cum ar putea suna, dar in acelasi timp eram sceptic, ferm si exigent, incercand sa raman obiectiv.

OK -> Apas “PLAY”… hmmm…hmmmmm…. Wow! Atat puteam spune la prima ascultare. Era de parca as fi fost fermecat de catre tweeter. Inaltele erau “dulci”, iar mediile-inalte erau definite, prezente si nu aspre. Monitoarele aveau un soundstage mare, iar imaginea stereo era excelenta. Sunetul era atat de placut, aproape  incat sa ma faca sa cred, ca poate nu sunt destul de “crude” pentru munca de studio, insa acelasi lucru poate fi spus si despre Genelec-uri, de exemplu, care sunt cunoscute deasemenea pentru sunetul “cald” si placut, fiind in acelasi timp considerate o unealta de baza in studiourile din intreaga lume.De altfel , este foarte bine sa ai o pereche de monitoare care sa sune frumos, cum altfel sa impresionezi clientul/artistul/trupa?

Oricum ar fi, un lucru era clar, tweeter-ul de la Mytho 8 primea o nota mare din partea mea.

“Ei bine, cum ramane cu tweeter-ul la Mytho 6?”, probabil ca va intrebati.

Vedeti voi, Mytho 6 si Mytho 8 beneficiaza in principiu de aceleasi componente (bobina, tweeter, amplificare, etc.),  cu exceptia wooferului, desigur, dar si a setarii frecventei de crossover, care este de 1900Hz la Mytho 6 si 1800Hz la Mytho8. Poate la prima vedere, 100 Hz diferenta, in zona mediilor, nu pare prea mult, insa urechile mele au simtit-o, iar asta inainte sa stiu de aceasta diferenta de crossover dintre cele doua perechi.

Mytho 6 suna putin diferit pe partea de medii-inalte si inalte, nu neaparat mai rau, dar Mytho 8 mi s-a parut ca suna mai bine.

Coborand la frecventele din zona mediilor-joase si joase, pot spune ca si aici sunt destul de asemanatoare cele 2 perechi de monitoare, in ciuda diferentei considerabila de marime a wooferelor.

Si aici, desi nu este o competitie intre cele 2, voi accorda puncte mai multe pentru Mytho 8.

mytho 6-8

Bassul acestora se extinde mai jos decat la Mytho 6, oferind un sunet general mai plin si complet, insa dupa cum am mentionat si anterior, pentru camere mai mici, Mytho 6 este perfect, fiind cel mai recomandat dintre cele doua.

Basul, ca o regula generala, se simte mai mult decat se aude, dar la Mytho pot sa spun ca am avut parte de ambele feluri. Am simtit un bas puternic si robust, dar si destul de definit incat sa imi dau seama ce se intampla in acea zona de frecvente.

Raspunsul tranzientilor in zona aceasta, a basilor si a mediilor-joase, este destul de rapid si dinamic, insa nu atat pe cat mi-as fi dorit eu. Acesta as putea sa consider ca e minusul acestor monitoare, atat la Mytho 8 cat si la Mytho 6, si anume definitia pe medii-joase. Comparand cu alte monitoare, Adam  in special, am observat ca Mytho-urilor le lipsea putin “punch-ul” la tobe mari (kick-uri) pe anumite piese. Zona de frecvente, care era cea mai problematica (dupa ureche), se afla undeva intre 115 Hz si 165 Hz.

Initial m-am gandit ca e posibil sa fie din cauza acusticii magazinului sau ca sunt eu putin prea pretentios, insa comparand cu Adam-urile, acestea din urma nu aveau aceasta “problemuta”.

Chiar si cu acest mic inconvenient, Mytho-urile aveau un sunet balansat si destul de précis.

Adevarul este, ca niciun monitor de studio nu este perfect, exemplul fiind chiar cel mai faimos dintre toate – Yamaha NS10 (fost posesor)– care suna la auditie absolut oribil, iar raspunsul in frecventa este pe departe de a fi liniar, insa traditia spune: “Daca faci materialul sa sune bine pe NS10, va suna bine peste tot!”

Acestea fiind spuse, mai exista o lectie de studio care zice: – Verifica materialul, pe cat posibil, cu mai multe sisteme de sunet si in diverse medii de ascultare, ca sa poti auzi cu “urechile lumii”.

Intotdeauna, dupa parerea mea, ar trebui sa mai existe in studio, cel putin inca o pereche de monitoare sau un sistem de sunet, care e de preferat, sa completeze, intr-un mod sau altul, monitoarele principale.

Sa nu uitam de acustica. Este la fel de importanta, chiar mai importanta decat orice echipament din studio, fiind un factor ce poate altera sunetul monitoarelor, facandu-l neclar si/sau complet fals.

Eu, din pacate, nu am reusit sa testez monitoarele acestea intr-un mediu ideal si/sau intr-o situatie in care ar fi trebuit sa ma bazez pe ele, insa am acumulat de-a lungul timpului destula experienta ca sa imi dau seama ca s-ar fi descurcat excelent.

Concluzie.

RCF a lasat o amprenta proaspata si puternica asupra lumii echipamentelor de studio, cu aceste doua modele de monitor, Mytho 6 si Mytho 8, dovedind inca o data maiestria companiei si ceea ce se poate realiza, avand la dispozitie 60 de ani de experienta pura.

Monitoarele se vand la o diferenta infima de pret,  fiind ,aproximativ, 750 euro pe bucata pentru Mytho 6, respectiv 810 euro pe bucata pentru Mytho 8, ceea ce este extrem de acceptabil pentru ce ele au de oferit.

Cu siguranta, monitoarele de studio de la RCF, mi-au pus „rotitele” in miscare pentru o posibila urmatoare achizitie,  lasandu-mi totodata un etalon destul de inalt pentru evaluarea altor monitoare.

In incheiere,  as dori sa va multumesc pentru ca v-ati luat putin timp sa cititi acest review si sa reamintesc ca acestea sunt doar impresii personale, iar ceva ce este valabil pentru mine poate sa nu fie valabil si pentru voi. Cel mai bun ghid pentru monitoarele de studio este propria voastra experienta, deoarece fiecare om aude diferit, are preferinte diferite si lucreaza diferit fata de ceilalti.

Cu bine,

Alex Muntean (a.k.a. Ninja Mixer).

Un comentariu la „RCF Mytho 6 si Mytho 8, monitoare de studio

  • 30 septembrie 2010 la 2:53 am
    Permalink

    Alex, ce parere ai de Dynaudio? in comparatie cu Mytho de la RCF? Astept Raspuns!
    NUmai bine!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.