Sunetul – W, SPL, db, FS, putere, intensitate sonora, frecventa, ohmi? CE?! – partea I

Acesta serie de articole se vreo o prezentare mai in amanunt a mai multor termeni audio, care, dupa parerea mea, nu sunt suficient de bine intelesi in cercurile audio. Prima parte va acoperi una din calitatile principale ale unui sunet – frecventa.
Frecventa audio
In primul rand, ce este cu adevarat ceea ce urechea umana percepe drept sunet? Privind din punct de vedere sistemic, sunetele sunt niste unde sinusoidale de diferite frecvente suprapuse – aproximativ acelasi lucru ca si undele care apar pe o suprafata de apa cand aruncam o piatra in apa. Frecventa acestor unde este masurata in hertzi (Hz) – un Hz inseamna ca o perioada a undei sinusoidale dureaza o secunda, un kHz ca exista 1000 de perioade in interval de o secunda, samd. Revenind la palpabil, sunetul este pur si simplu vibratia aerului. Din acest motiv difuzoarele vibreaza, chiar si tweeter-ele, care desi par imobile, de fapt vibreaza cu o frecventa foarte mare (peste 1.5kHz, in general – total insesizabil ochiului uman ), si cu o amplitudine mica; practic, misca aerul intr-un anumit mod, pe care urechea umana il “traduce” in ceea ce noi percepem ca fiind sunet.

Teoretic, la o persoana tanara, care nu a suferit daune aparatului auditiv, urechea umana percepe sunetele intre 20 de Hz si 18kHz sau chiar 20kHz (in functie de sursa citata). Frecventa maxima perceputa de catre ureche scade o data cu varsta, ajungand chiar si la 12-14kHz. Practic, in schimb, perceptia deja devine slaba peste 16kHz, inclusiv la mare parte din persoanele tinere, de aceea 16kHz este o limita superioara mai realista.
Frecventele audio sunt impartite in 4 categorii:
– frecvente sub-sonice (sub-basi) – sub 20Hz
– frecvente joase (basi) – intre 20 de Hz si 250Hz
– frecvente medii (medii) – intre 250Hz si 6000Hz
– frecvente inalte (inalte) – intre 6000Hz si 16000Hz
Frecventele sub-sonice nu sunt percepute de catre urechi ca si sunet, ci de tot corpul ca si vibratii. Cu cat o frecventa este mai joasa, cu atat mai multe ea tinde sa fie mai omnidirectionala – adica sa nu fie perceputa de catre urechi ca provenind dintr-o anumita directie – in general, se poate spune ca sunetele cu frecventa de pana la 150Hz sunt omnidirectionale, si nu are importanta de unde provin pentru imaginea stereo a sistemului de redare – de aceea pozitionarea subwooferului nu este la fel de importanta din punct de vedere al imaginii ca si al monitoarelor, si tot de aceea nu exista sisteme 2.2 (adica 2 monitoare, si 2 subwoofere), ci sisteme 2.1, un subwoofer fiind suficient.

Orice sunet are o frecventa fundamentala, frecventa cea mai joasa, la care sunetul are cea mai mare putere, si o serie de frecvente armonice superioare, care au o amplitudine mai mica. De exemplu, coarda cea mai groasa de pe o chitara bas cu 4 corzi are fundamentala la aprox. 41 de Hz, si armonice superioare la fiecare multiplu al frecventei (82, 123, 164, 206, 328, 656, samd). Frecventa fundamentala tinde sa fie cea care ii confera unui sunet puterea si senzatia de inaltimea a notei (41Hz este nota muzicala Mi, de exemplu), iar armonicele superioare prezenta si claritatea. De exemplu, daca prin egalizare se boost-uie la aproximativ 40 de Hz o linie de bas cantata pe coarda cea groasa, se va obtine o senzatie de mai multa putere a liniei; daca se boost-uie aceeasi linie de bas mai sus in frecventa (sa zicem pe la 1200Hz), se va obtine o mai mare claritate si prezenta a instrumentului in mix. Din nefericire, o linie de bas nu este cantata pe o singura coarda, si pentru a creste instrumentul in putere sau in claritate, este necesar ca boost-ul sa fie pe o plaja mai larga, nu strict pe o anumita frecventa; de aceea la mare parte din mixere, potentiometrul de egalizare a joaselor are o plaja larga, si este pozitionat la 80 de Hz, pentru a prinde mare parte din fundamentalele instrumentelor cu fundamentala joasa in frecventa (chitara bas, toba mare, octavele inferioare ale unui pian, bas-ul sintetizat, diverse synth-uri).

Cam atata despre frecventa. Voi reveni cat de repede cu un articol despre asupra perceptiei urechii omenesti asupra intensitatii sonore. Nu uitati ca puteti adauga comment-uri la articol, pentru a pune intrebari sau a pune in discutie anumite aspecte.

3 comentarii la „Sunetul – W, SPL, db, FS, putere, intensitate sonora, frecventa, ohmi? CE?! – partea I

  • 6 noiembrie 2009 la 5:13 pm
    Permalink

    O intrebare baieti, la care, desi am facut si mai demult cautari, iarasi ma nelinisteste:

    impedanta la microfon – cum ar fi mai bine: impedanta din preamp sa fie mai mare decat cea a mic-ului, sau la aceeasi setare cu cea specificata pe mic. pana acum, inca cred, ca daca marest impedanta pe preamp, maresti putin calitatea la inregistrari.

    P.S. Un sait ce devine incet-incet destul (sper ca in viitor sa spun „foarte”) util. Felicitarile mele pentru interesul vostru in acest sait!

  • 18 iulie 2013 la 11:42 am
    Permalink

    Va multumesc pentru informatii si pentru acest site care incepe sa devina din ce in ce mai complex.

  • 10 decembrie 2016 la 9:55 pm
    Permalink

    Se poate conecta un amplificator audio la alt amplificator audio ???

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.