Gama de frecvente si egalizarea audio
Desi fiecare inginer de sunet are intentia de a inregistra instrumentele cat mai clar si ca acestea sa aiba un impact cat mai puternic (sau sa foloseasca sample-uri cat mai de calitate), raspunsul in frecventa al acestora se poate intampla sa fie limitat in momentul in care se ajunge la mixaj. Acest lucru se poate intampla datorita sistemului de monitorizare diferit al studioului in care s-au inregistrat, a cailor de semnal diferite, sau a influentei inginerului de sunet care a inregistrat sau a muzicienilor. Prin urmare, la mixaj poti fi nevoit sa “imbunatatesti” raspunsul in frecventa al elementelor inregistrate.
Unealta folosita pentru acest lucru este egalizatorul audio, fie el parametric, grafic samd – rezultatul final este acelasi. Eu personal il consider cam cel mai important si in acelasi timp cel mai dificil procesor de semnal de folosit, atat din punct de vedere conceptual, cat si ca si aplicabilitare directa a sa.
“Softube A-Range, un EQ semi-parametric”
Care este scopul egalizarii?
– sa faci un instrument sa sune mai clar
– sa faci un instrument sa sune mai “mare”, sa aiba un impact mai puternic
– si cel mai important, sa ajute la imbinarea elementelor mixului, prin sculptarea in frecventa a unei nise pentru fiecare dintre ele.
Gama de frecvente audio
Inainte de a intra in detaliile egalizarii, trebuie facuta o paranteza, pentru a observa zonele principale in care se poate opera cu ajutorul egalizatorului. Vom imparti spectrul de frecvente audio in 6 zone, fiecare cu un impact diferit:
– sub-joase (sub-basi): zona de frecvente intre 16 si 60Hz, cuprinzand sunete care nu se aud, la modul propriu, ci se simt ca si vibratii (tunetul, de exemplu are un continut de sub-joase considerabil); chiar daca nu sunt constante (poate doar toba mare are un continut simtitor), ele dau o impresie de putere unui mixaj, dar fac mixajul sa fie inchis si neinteligibil daca sunt folosite abuziv
– joase (basi): se gasesc intre 60 si 250Hz, si contin fundamentala instrumentelor de ritm (toba mare, bas, pian in registrul inferior, uneori chitara samd); egalizarea acestei zone poate schimba balansul tonal al mixajului, facandu-l mai subtire sau mai plin; in exces, vor face un mixaj sa “bubuie” in mod constant
– medii-joase: zona dintre 250 si 2000Hz, continand primele armonice a mare parte din instrumentele muzicale, si pot da impresia de sunet “de telefon” daca sunt prea pregnante in mixaj (deloc surprinzator, luand in considerare ca 250-2000Hz este aproape exact raspunsul in frecventa a telefoniei fixe); un boost prea puternic intre 500-1000Hz va da o alura de trompeta instrumentelor, pe cand in octava imediat superioara le va face sa sune metalic-subtire; folosirea acestor frecvente in mod excesiv va duce la un sunet obositor
– medii-inalte: zona dintre 2 si 4kHz, importanta pentru inteligibilitatea vocii omenesti, care poate fi redusa puternic printr-un boost excesiv pe instrumentele care se suprapun cu vocea; e o zona de frecventa de asemenea obositoare daca este prea puternica; prin folosirea unui mic boost in jurul a 3000Hz pe voce, si un mic cut pe instrumentele peste care se suprapune, se poate obtine ca si rezultat o voce mult mai clara, fara a fi nevoit sa ii ridici nivelul
– inalte – prezenta: intre 4 si 6kHz se gasesc frecventele in general responsabile pentru claritatea si definitia vocilor si ale instrumentelor; un boost in aceasta zona poate da impresia apropierii muzicii de ascultator, implicit un cut in aceasta zona va face elementul din mix sa para mai distant
– inalte – stralucire: zona de frecvente dintre 6 si 16kHz afecteaza stralucirea, claritatea si senzatia de “aer” a instrumentelor; un boost prea puternic poate deveni deranjant si sa creasca mult nivelul sibilantei vocale
Luand in considerare ca variantele “creative” ale egalizari au fost prezentate mai sus, voi ataca mai departe metoda prin care sa folosesti egalizatorul pentru a ajuta la imbinarea elementelor unui mixaj.
Ca si punct de plecare, ar trebui luat in considerare in primul rand urmatorul concept: cu cat un instrument este mai mare, mai plin, in mixaj este mai putin loc pentru celelalte instrumente, care trebuie sa fie mai mici pentru a ii lasa loc acestuia sa se desfasoare. Astfel, intr-un mix incarcat de instrumente nu vei avea posibilitatea sa faci pe nicicare dintre ele foarte mari, lucru care ar fi perfect posibil intr-un aranjament golas, cu putine instrumente.
Pentru a ajuta elementele mixajului sa se imbine mai bine, poti incerca sa urmezi urmatorii pasi – nu garantez ca va functiona, si in mod sigur nu e singura metoda functionala, dar poate servi pe post de indrumar:
- Incepe cu sectiunea ritmica – tobe si bas. Basul ar trebui sa fie clar si distinct cand este suprapus peste tobe, fara a le eclipsa pe acestea. Toate elementele ritmice ar trebui sa se auda distinct, incearca urmatoarele:
– asigura-te ca nu ai doua boosturi pe aceeasi frecventa pe nicicare dintre elemente; daca sunt, departeaza-le, unul intr-o directie, unul in cealalta, suficient pentru a obtine separatie, fara a pierde din efectul lor (dorit, ma gandesc)
– daca un instrument are un cut la o anumita frecventa, poti incerca un boost pe un instrument care ocupa aproximativ aceeasi zona (toba mare/chitara bas, de exemplu)
- Adauga elementul cel mai important al mixajului (vocea, in general), si repeta pasii de mai sus.
- Introdu si restul elementelor, avand grija conform pasilor anteriori sa nu “calce” peste sectiunea ritmica si voce.
– ideea este ca fiecare instrument sa se auda clar, si metoda cea mai buna este ca fiecare sa aiba locul sau in banda de frecventa
– dupa ce ai lucrat in frecventa instrumentele pentru a nu se intersecta, e perfect posibil ca acestea sa sune foarte prost o data ce sunt puse in solo; nu e o problema, doar in context conteaza cum suna
Cateva “reguli” ale egalizarii:
– daca un element nu suna suficient de distinct, incearca sa tai in frecventa in jurul a 250Hz
– daca suna nazal, poti incerca sa mai reduci din zona de frecvente din jurul a 500Hz
– aplica un cut in frecventa daca vrei ca ceva sa sune mai bine, sau sa se imbine mai bine cu restul elementelor
– aplica un boost daca vrei sa sune interesant sau diferit
– nu ai ce boost-ui daca respectiva frecventa nu exista din start (7-16kHz pe chitara bas, de exemplu, sau 40Hz pe voce)
Speram ca toate aceste indrumari v-au fost de folos, iar daca aveti sugestii sau comenturi va rog nu ezitati!
nu mai copiati si traduce-ti din engleza …aduce-ti pro’s la tutoriale …ca asa stim si noi engleza, ca doar unu care s-apuca serios de muzica nu cred ca nu stie engleza …in fine …
aici te contrazic cu vehementa: sunt multi cei care ar dori sa faca muzica si care nu stiu engleza. Arunca un ochi pe forumurile fara de specialitate ca sa vezi cu ochii tai. Iar o traducere bine realizata nu poate decat sa aduca beneficii. Cei care vor mai mult decat o traducere, inseamna ca deja au citit materialul original si stiu deja ce si cum… So, vino cu ceva constructiv!
La noi e la moda sa comentezi (nu as numi-o critica, un comentariu scris in anonimitate cu adresa de email falsa) fara cunostinta de cauza: te invit „ioio” sa prezinti sursa care dupa parerea ta este baza de la ce s-a tradus articolul acesta.
Iar partea cu cunostinta limbii engleze e contradictorie:
1. daca stii engleza si esti novice ce te deranjeaza?
2. daca nu stii engleza dar vrei sa te apuci de audio, atunci care e problema ta? Blogul prezent este o resursa buna de a te apuca.
3. daca stii engleza si te ai apucat serios de muzica: esti pro, deci te invitam sa contribui la acest blog. Pentru ca Soundblog.ro este deschis pentru oricine: cautam oameni creativi si dornici sa scrie/filmeze/testeze echipamente profesionale audio.
ioio:
nu-i vorba de copiere, ci de faptul că la noi foarte multi termeni sînt luati direct din engleză (mai mult sau mai putin pe nemestecate), datorită internetului si lipsei de educatie audio. Absolut toti „păcătuim” în acest sens, sînt convins că si tu.
Guilty as charged. 😛
Din pacate, in urma expunerii constante la limba engleza in domeniu si a absentei aproape totale a documentatiei in romana, sunt termeni pe care mi i-am insusit aproape in totalitate in engleza. M-am suparat (pe mine) destul de rau acum cateva zile cand am zis „pune-i un high-pass” in loc de „filtru trece-sus”, un termen care mi-e perfect cunoscut din facultate…
Eu cand m-am apucat de Reason chiar imi rupeam claia din cap ca nu existau tutoriale pe romana (si pe engleza debia se gaseau, doar documentatia lor), si atunci eram cam varza la engleza.
Avand in vedere ca Reason nu este cel mai usor soft, cand m-am pus sa citesc despre fm synthesis si wavetable synthesis si ce am mai ales la inceput, stateam ca boul si reciteam ce este un „ADSR” de filtru.
In plus, cu ce te manca daca este tradu bine, atata timp cat cineva este curios de material si intelege, totul e ok. E internet, si daca chiar ar vrea cineva sa nu I se traduca materialul in alte limbi atunci nu l-ar publica.
Legat de Reason, o sa incep eu o serie de tutoriale de la basici, la sinteze si asa mai departe, IN LIMBA ROMANA.
Aaa da, si am dat mail catre soundcreation (adresa care am primito) dar inca nam primit niciun raspuns. Sa retrimit mailul?
Ioio, ma friend, daca e sa iei sa citesti 4-5 carti de specialitate pe domeniul audio, vei observa ca toate spun in mare acelasi lucru, uneori cu „arome” diferite si cate un sfat personal pe ici-colo.
La fel face si omul care a scris articolul. Poate tu ai citit deja bucata asta in diverse carti in limba engleza sau ai vazut in tutoriale video, insa exista foarte multe persoane care nu stiu ce e acela un egalizator, ce face un egalizator si cum se foloseste el in procesul prin care trece o piesa de la inceput pana la final.
La fel cum au spus si ceilalti utilizatori, nu toata lumea stie limba Engleza, lucru trist, dar adevarat.
Oricum, personal, am observat ca poti sa citesti aceeasi chestie de N ori in carti, dar pana nu te lovesti tu de acea chestie si sa ii observi eficacitatea/necesitatea/aroma/efectul pozitiv, parca nu esti prea convins ca asa se face.
Multa lume considera domeniul audio/ inregistrare/ mixaj de studio/mastering/etc. ca fiind patat cu un strop de VOODOO.
Uneori, desi stiu mai bine, chiar si eu am impresia ca mai am nevoie de putina „magie”, ca din cei 95%, sa fac 100% si satisfactie completa.
Totusi mereu pare ca e ceva de facut in plus, dar la fel, o chestie peste care eu am dat in carti/video, peste care altii poate nu au dat, a fost mentiunea:
„Let it go!” – in traducere „Mai Ho! Lasa-l in pace ca l-ai bibilit destul!”
Toate cele bune,
Alex Muntean aka Mr. Graal aka Ninja Mixer.
Copie sau nu, mie mi-a folosit… Stiu engleza, dar nu termenii muzicali… si chiar daca ii sti-am, sunt roman… prefer sa citesc in limba romana… iar pentru cei care prefera sa citeasca in limba engleza… cauta-ti textul original si incercati sa aduce-ti ceva nou, nu se supara nimeni… dar nu loviti pe cei ce au facut ceva util… multumesc pentru post…
Citind mult în limba română nu am găsit în nici o carte termenii „căuta-ți” sau „aduce-ți”. Ce înseamnă?
Omu, este o problema generala, se pare ca a innebunit lumea. Acum foarte multe persoane, din insecuritate fata de ortografia limbii romane, despart prin cratima orice. Am vazut anumite despartiri care chiar nu aveau niciun sens.
In incercarea de a scrie corect, scriu gresit.
Cand se foloseste -ti : Atunci cand verbul este reflexiv –
Mananca-ti mancarea! Adu-ti chitara la mine! Studiaza-ti materialul!…etc.
In schimb cand reprezinta un verb conjugat la persoana a 2-a plural sau pers. a 2-a politicos (Voi / Dumneavoastra) atunci se scrie legat:
Exemple:
(Voi) trebuie sa mergeti acasa.
(Dvs) sunteti respectabil.
Iarasi mai e cazul a-ti si ati, care e in principiu asemanator cu ce am spus mai sus.
(Stiu ca e offtopic, dar ma gandeam ca ajuta totusi pe cineva)
Noroc,
Alex.
Multumim pentru sfaturi e bine ca postati, cine comenteaza n-are decat… cu atat ramane
Da Alex, multumim, mai ales pentru cei care nu au avut sansa sa faca o scoala primara :))
:)) LOL! Cred ca Cotos Mihai se referea la articol :))
Sper 😀
Felicitari autorului pentru articolul scris! Eu vreau sa fac un generator de semnale obositoare si de aici am aflat gama de frecvente care ma intereseaza.
N-am inteles de ce bat campii marea majoritate a comentatorilor din forum.
Amicilor, ce va tot freaca grija de limba engleza si constructii gramaticale? Despre ce e articolul? Bine ca nu vorbiti de babe violate. Inca o data multumiri pentru articol!
As vrea sa ma ajutati si pe mine cu ceva va rog. La un mixer Yamaha MG24 as vrea sa stiu aproape exact ce frecvente sunt la liniile potentiometrului de medii parametrice pe canalele 1-16. Din fabrica este scris doar inceputul si sfarsitul, adica 250Hz….5Khz. Multumesc anticipat.
Samir, nu pot sa iti dau un raspuns la intrebarea ta, dar pot sa iti spun o chestie esentiala pentru ingineria de sunet:
Ajustarile nu se fac dupa cifre, ci dupa ureche.
Mult succes!
Alex.
Ca la multe alte mixere. Dacă vrei foarte mult să afli valorile cît de cît exact trimite într-o intrare a unui canal de pe mixer zgomot roz (pink noise) și întoarce semnalu înapoi în calculator (dacă deja nu era conectat) privind pe un analizor spectral în timp ce gainu pe banda de medii e dat la maxim iar tu rotești încet potențiometrul cu pricina.
În felu ăsta o să poți observa destul de clar pe analizor unde este vîrful benzii de frecvențe modificate la fiecare pas al potențiometrului. Aș spune că probabil la ora 12 e în jur de 1kHz.
Multumesc mult Omu. Alex, este adevarat ce spui, insa eu am vrut sa stiu ce frecventa este taiata pe medii cu eq parametric la mixer, ca sa o tai pe egalizatorul de sala care este dupa mixer. Si astfel sa am o voce mai clara la inregistrare in acelasi timp.
Aha, ok.
Eu ma gandeam ca poate te ghidezi dupa „numerele magice” pentru audio.
Incearca ceea ce a spus Omu si vei gasi cu siguranta ceea ce cauti.
Spor!
Alex.
Am reusit sa gasesc frecventele. Pentru cei care vor sa stie pentru anumite reglaje, iatale. 250hz, 315hz, 400hz, 630hz, 1khz, 1,25khz, 1,7khz, 2,5khz, 3,15khz, 4khz, 5khz. Acestea sunt frecventele la Yamaha MG24 la mediile parametrice CH. 1-16 descoperite de mine dupa sfatul dat de Omu. Multumesc Omu inca o data.
As mai avea o intrebare petru cine stie si poate sa-mi spuna si mie, va rog. La Behringer FBQ3102 frecventele ce latime de banda au? Dar la egalizorul canalelor de la mixer MG24? Am inteles ca se mai spune Q factor. Multumesc.
Cu plăcere.
La toate equrile cu 31 de benzi q-ul îi aproximativ o treime de octavă (logic, având în vedere că spectrul îi alcătuit din 10 octave, 30 pe 10 dă 3, deci o treime dintr-o octavă).
La mixere probabil ușor peste o octavă (0.7, ori ceva de genu).
Multumesc Omu pentru explicatie, dar eu nu am inteles. Vreau sa intreb, ca sa inteleg babeste, ca eu nu cunosc termenii aceia. Am deschis pe PC un EQ soft paragrafic. Si am reglat frecventa pe 1khz, am ridicat potentiometru acelei frecvente la maxim si sa ridicat un varf pe spectrul audio, acest varf poate fi mai gros la baza sau mai subtire. Mai este la soft un potentiometru care regleaza baza acelui varf. Incepe cu 0.3 oct si se termina cu 2.5 oct. Poti sa-mi spui in termenii acestia ce este o treime. Si la mixer cu ai spus… MULTUMESC pentru tot.
Da, acea subțirime sau grosime la bază este ceea ce numim lărgimea benzii sau Q.
Măsurarea ei în octave este cea mai răspândită prin octave înțelegând zona dintre o frecvență și dublul ei (după octavele din muzică unde poți verifica foarte ușor pe un pian sau orice clapă că notele se dublează în frecvență fix după o octavă):
1kHz – 2kHz = o octavă; 2kHz – 4kHz = o octavă; 4kHz – 8kHz = o octavă etc.
În general când avem un Q de valoarea 1, asta se traduce prin faptul că operăm pe lărgimea de bandă aproximativ a unei octave având centrul pe frecvența unde operăm modificarea. 0.5 este echivalentu a 2 octave, 0.25 – 4 oct etc. Pe de altă parte 2 = jumătate (1/2) de octavă, 3 o treime, 4 un sfert etc.
Deci spectrul auditiv fiind cuprins între 20Hz și 20kHz (20000Hz) măsoară aproximativ 10 octave. Un egalizator cu 31 de benzi ar trebui să aibă (pentru a nu se încăleca frecvențele lui) în jur de o treime (Q = 3) de octavă pe fiecare bandă.
Dacă ai un control suplimentar care poate regla între .3 și 2.5 asta înseamnă că îți permite să „încaleci” benzile între ele (asta însemnând de ex că poți folosi mai puține benzi dacă ai de făcut niște modificări foarte generale (dacă ai de ex o „gaură” în medii și nu vrei să dai de 4 benzi în sus, poți folosi doar una etc). Ca setare generică ar trebui lăsat pe 2.5 în cazu tău.
Aplauze pentru explicatia lui Omu, va rog! Foarte buna.
Mergand pe aceeasi linie, cum ca zona intre o frecventa si dublul ei reprezinta o octava, la fel fiecare nota muzicala are o anumita frecventa, iar unii ingineri de sunet mixeaza cu o foaie in fata in care sunt inscrise notele si valorile de frecventa corespunzatoare.
Ei considera ca in felul acesta egalizeaza mai muzical / mai precis / mai sigur.
Eu personal nu am incercat tehnica asta, dar am zis sa o mentionez ca poate ii e de folos altcuiva.
Eu prefer sa lucrez dupa ureche si feeling. Oricum daca adaugi un compresor sau altceva dupa egalizator, modifici si anumite frecvente, nu doar dinamica.
Egalizarea nu ar trebui sa fie prea complicata atata timp cat ai un sistem de monitorizare bun (acustica inclusiv) si sti dupa ce sa asculti.
Mult succes tuturor studiofililor!
Alex.
Multumesc MULT Omu.
Mai vreau sa stiu si eu ceva, daca se poate. Multumesc. La o sala destul de mare, circa Lxlxh 20x15x12metri sa facut un test la inceput. Cu pink noise de pe o sursa audio in boxele salii, cu un microfon gen ECM8000 pozitionat in mijloc in fata boxelor front si pe laptop se vizualiza cu un analizor spectral frecventele, reglandu-se egalizatorul stereo pentru boxe. Ce este acest test?
Salut Samir.
Ei analizau raspunsul in frecventa, apoi cu egalizatorul faceau corectie de ton si acustica, pentru a obtine un sunet cat mai bun in zona de masurare.
Numai bine,
Alex.
MARE Multumire Alex. Numai bine.
alaturi de compresie, alte articole la bunul simtz pe soundblog. +1.
si comentarii pertinente, fie si contradictorii.
Deasemeni si marleti. rari. dar ei trebuiesc pe un forum. Nu glumesc. extremistii si semidoctii sunt cei ce dau nastere la discutii lungi, dure, multe vexante dar fac trafic. binele necunoscut ramane steril. extragerea binelui dintr’o disputa CUNOSCUTA e preferabil.
Aici oamenii sunt prea calmi, civilizati, rezonabili. O fi varsta, experientza, stofa?
Sugestie: STRUCTURARE mai clara pe soundblog. da stiu, sunt rau si pretentios. dar ma repet. vreau cand dau click pe sound blog sa ma duc repede la articolele despre compresie/incepatori sau mediu avansati. sau recenzii despre monitoare.
Poate trecerea de la oareshce elitism la mase nu e foarte binevenita (subscriu, oarecum paradoxal) dar e si mai rau ca blogurile despre toate prostiile si superficialitatile sa aiba atata trecere (da, stiu, e osmoza cocalar-produse pt cocalari. greu de skimbat procentul) iar unul cu oameni de calitatate sa ramana relativ steril si inkis.
E usor de scris (eu) mai mult de munca (voi). dar merita. si meritati.
Mihai, te rog pt bAEti, data viitoare sa pui la bibliografie doar surse din rusa, swahili si olandeza. Sa vezi ca raman cracanati.
Ca si io stiu bine engleza (sa vedem, de vreo 25 de ani e ok?) dar nu ma deranjeaza DELOC un articol TEHNIC in romana. din contra.
gata 🙂 KUTGW.
M.I.
a inca ceva: MULTE articole pentru incepatori kiar cu titluri facile/puerile gen EVZ sau cancan, cu verb, cu intrebare, cu toata strategia asta pop-mass-media. asa aduci lumea. la cele avansate pastram clasa si terminologia mot a mot. la entry level = (mai) totul pre limba noast’.
multumesc 🙂
E mult mai usor de citit in romana :)) de cateva saptamani citesc si ascult tot felul de tutoriale in engleza…romana e romana. Mie imi este util articolul deci, ms!!!
Salut, nici nu stiti cat cautam un site cu astfel de detalii, felicitari !.
Acum sa va spun si eu problema mea.
folosesc intr-o sala de conferinta un mixer behringer xeny xl 2400
si de curand am achizitionat un compresor dbx 266 xs
si un Egalizator GRAFIC BEHRINGER FBQ3102
pentru a inbunatati sunetul, mixerul nu era de ajuns.
intrebare :
doresc sa stiu si ce variante sunt bune pentru a lega echipamentele astea la mixer ( toate variantele )
de mentionat ca mixerul este folosit pentru microfoane si canalele stereo pentru redare de materiale video
Buna, informatiile din articol sunt ajutatoare,chiar foarte bune,va multumesc.
Salutare la toata lumea. Am citit articolul, chiar si unele comentari si pot spune ca am dat de niste informatii foarte valoroase, insa am totusi o intrebare: eu am o prolema cu EQ in mix, imi poate spune cineva, frecventele inalte la synth la instrument sau la voce se cam cu cat se aud mai incet decat la medii/joase? Sunt convins ca vocea are informatie si pe frecventele inalte, insa centru de interes e pe medii, acolo practic suna cald. Numai bine si un an nou 2014 fericit! 🙂
Pingback: Gama de frecvente audio
Foarte folositor si pe inteles articolul. Si eu cautam astfel de explicatii mai pe limba romana. Felicitari. Multumesc.
In orice caz draga ioio se scrie corect ..nu mai traduceti… si nu traduce-ti. In rest daca asa te pricepi si la muzica…
Felicitari pentru articol, mai ales ca nu incearca sa abunde in termeni tehnici, ci face legatura cu efectele reglajelor asupra semnalului audio. Este evident dupa parerea mea, ca nu este doar traducerea din engleza a unui articol. Au explicat foarte frumos alti colegi, avantajele acestor articole tehnice, foarte complexe, traduse sau compilate de cineva care se pricepe, in limba ROMANA.