FATAR STUDIOLOGIC SL-990 XP

Sunt instrumentist la clape de aproximativ 20 de ani, am activat în mai multe formaţii rock având şi proiecte solo de-a lungul acestei perioade.

În tot aceast timp am cântat pe diferite instrumente şi am utilizat doar sintetizatoare cu clape de sintetizator, sau clape semiweighted (semigrele), cu aftertouch.

În toamna anului trecut, cu formaţia Mercedes Band cu care cânt în prezent, am susţinut un concert cu instrumente acustice într-un castel, mie revenindu-mi  sarcina de a cânta la un pian adevărat. Bineînţeles ştiam ce înseamnă pentru cineva care nu a avut posibilitatea de a cânta la un pian sau de a se obişnui cu greutatea clapelor de pian, să exerseze la acest instrument. M-au durut degetele, dar feelingul de care am avut parte a fost de neuitat. Astfel am ajuns la un punct de cotitură: – nu–mi mai place să cânt la clape de sintetizator (uşoare). Deşi nu m-au interesat niciodată instrumentele cu 88 de clape şi cu acţiune de ciocănele, am început să mă documentez şi să caut instrumente, sau controllere cu claviatură grea, care seamănă cel mai mult cu claviatura de pian.

Am citit diverse articole pe internet, şi astfel am găsit controllerul MIDI Studiologic SL-990 XP fabricat de firma italiană FATAR. Este bine de ştiut că o mare parte a sintetizatoarelor aflate pe piaţă au claviatura fabricată de FATAR. Deci vrei, nu vrei, ai şanse mari să dai de un FATAR, chiar dacă nu ştii.

După ce am ajuns în posesia unui asemenea instrument, am început să îl testez, trecând în revistă toate funcţiile sale. Rezultatele testului efectuat de mine sunt cele de mai jos:

I.          Aspectul exterior. Generalităţi.

Controllerul Studiologic SL-990 XP este un instrument cu 88 clape de mărime normală, exact ca cele de pian. Clapele au o acţiune grea, dar gradată ceea ce înseamnă că clapele pentru notele mai joase au o acţiune mai grea, iar cele pentru notele mai înalte au o acţiune mai uşoară, tocmai ca la pian. După cum am aflat de pe internet, acţiunea clapelor controllerului în discuţie este una dintre cele mai grele, aceasta fiind şi principala diferenţă faţă de controllerul FATAR Studiologic SL-990 Pro, care are o acţiune mai uşoară. Claviatura este sensibilă la acţionare, dar nu are aftertouch.

Instrumentul are un pitch bend, un mod wheel fără arc, intrare pentru o pedală sustain şi una pentru volum, o ieşire MIDI  şi câteva butoane pe carcasă.

Dacă am pomenit de carcasă …, este din metal, cu excepţia feţelor laterale, care sunt din plastic. Culoarea nu-mi place. Pe internet imaginea mi s-a părut un fel de albastru spre gri, dar nu este… Este mai degrabă un gri, destul de ciudat pentru un instrument muzical… dar hai să-i zicem că este “eminenţa cenuşie” din studio. Nu ştiu cum dar şi în fotografiile mele apare aceeaşi culoare albăstruie gen DACIA 1310 din 1986.

Butoanele din plastic sunt de bună calitate, dar puţine. Există butoane pentru PROGRAM CHANGE, BANK SELECT, MIDI CHANNEL, TRANSPOSE şi MEMORY. Sub acestea este pictată o claviatură de 1 octavă, numerotată, aplicată exact deasupra octavei din centrul claviaturii, pentru a putea introduce date numerice.

Nu există pe frontul carcasei afişaj de nici un fel, nici slidere, sau butoane rotative, nici măcar pentru ajustarea volumului, nici măcar un LED cu ajutărul căruia să-ţi dai seama că ai pornit sau nu instrumentul. Totuşi un asemenea LED există pe spatele instrumentului lângă butonul ON/OFF. Nu mi-am dat încă seama pentru cine anume a fost montat acel LED tocmai acolo, probabil să încânte publicul cu cularea lui roşie…

Pe spatele controllerului din dreapta la stânga găsim o ieşire MIDI (mufă cu 5 pini), o intrare DC 9V, butonul ON/OFF cu LED-ul aferent şi două intrări de jack mare pentru sustain şi volum. Menţionez că cele două conectoare jack sunt poziţionate mult prea aproape unul faţă de celălalt, astfel încât dacă utilizaţi jack-uri mai groase, riscaţi să nu încapă unul lângă celălalt. De asemenea eu am o pedală sustain Roland DP-6, care are un jack pipă montat din fabrică. Acest jack pipă abia că încape, cablul acestuia fiind îndoit de carcasa controllerului (a se vedea imaginea alăturată).

Forma aleasă de cei de la FATAR pentru acest controller seamană foarte mult cu un pian electric, ceea ce îmi place.

II.         Testul.

Dorind să testez controllerul, am făcut conexiunea prin MIDI, – unica conexiune existentă cu lumea exterioară – cu un modul de sunet ROLAND JV-1010. Apăs pe clape şi aud un sunet de pian.

Mulţumit fiind de rezultat, mai ales de uşurinţa prin care l-am atins, am cântat câteva minute. Acţiunea clapelor este într-adevăr foarte asemănătoare pianului, deşi există diferenţe majore şi între piane adevărate. Am încercat pitch bendul şi mod wheelul … funcţionează bine, dar fără să ating instrumentul am văzut că LED-ul de pe JV-1010 îmi indica o activitate MIDI. Ceva transmitea semnale MIDI.

Singurul mod de a afla a fost să înregistrez acele semnale cu ajutorul unui MIDI SEQUENCER pe calculator. Înregistrarea îmi arăta că pitch bendul era cel care transmitea valoarea 0. Am mişcat pitch bendul jos, pe poziţia 0, apoi încet înapoi în poziţia lui de repaus. Semnalul a dispărut. Nu ştiu care a fost motivul dar nici nu mă interesează deoarece nu influenţează practic nimic. Chiar dacă trimite acele valori 0 şi eu cânt ceva, melodia nu este în nici un fel modificată.

Dacă tot eram conectat la calculator am încercat claviatura din punctul de vedere al valorilor MIDI minime şi maxime trimise în sequencer. La o atingere uşoară claviatura trimite valori mici, dar oricât de tare am încercat să lovesc clapele, nu am reuşit să scot o valore mai mare de 123 – 125, 127 fiind maximul posibil în sistemul MIDI.

Următorul pas a fost să încerc să setez sensibilitatea claviaturii.

II’         Prima paranteză: Instrucţiunile de folosire, o dezinformare în masă.

Potrivit instrucţiunilor de utilizare livrate împreună cu controllerul, în varianta de limba engleză, la capitolul Introducere se vorbeşte despre posibilitatea alegerii uneia din cele opt setări ale sensibilităţii clapelor. În capitolul Schimbarea setărilor nu se face vorbire despre acest lucru. Am avut în continuare trei posibilităţi:

a. să citesc instrucţiunile şi în celelalte limbi disponibile: italiană, germană, spaniolă şi franceză.

b. să caut informaţii pe internet

c. să contactez firma producătoare.

Iată rezultatul:

a. Nici una dintre variantele în limbile arătate mai sus ale instrucţiunilor de folosire nu vorbeşte despre posibilitatea setării sensibilităţii clapelor, dar am mai descoperit că numai varianta spaniolă spune că instrumentul ar transmite valori aftertouch!!! Am încercat dar instrumentul nu trimite mesaje aftertouch.

b. Nu am găsit informaţii pe internet referitor la posibilitatea schimbării setării sensibilităţii clapelor la Studiologic SL-990 XP.

c. Am contactat producătorul, în limba engleză, prin siteul http://www.fatar.com/Studiologic/home_studiologic.htm, descriind problemele de mai sus, cerând sprijin pentru a face totuşi setările dorite de mine (potrivit celor descrise în introducerea în limba engleză arătată mai sus), şi nici după mai bine de trei săptămâni nu am primit nici un fel de răspuns.

II.         Test. Continuare.

După ce m-am convins că sensibilitatea clapelor nu poate fi schimbată, şi nici nu sunt sensibile la aftertouch, am trecut la schimbarea tonurilor.

Nimic nu este mai simplu! Apeşi butonul Patch Change, îl ţii apăsat şi tastezi pe clape numărul patchului dorit (vă mai amintiţi de cifrele pictate pe carcasă, deasupra clapelor din octava din mijloc al claviaturii?) şi dai drumul la buton.

Dacă ai un modul cu mai multe bănci de sunet, atunci mai ai nevoie de introducerea unor valori cu ajutorul butonului BANK SELECT (cc32). Aplici aceeaşi metodă: apeşi butonul, îl ţii apăsat, tastezi numărul băncii, dai drumul la buton.

Dacă ai un modul care are nevoie şi de valoarea CC0 pentru a schimba banca de sunete, cum este şi Roland JV-1010, atunci apeşi butonul BANK SELECT, îl ţii apăsat, introduci mai întâi valoarea pentru CC32 (LSB), apoi apeşi clapa deasupra căreia este pictat semnul (-/H) şi introduci valoarea pentru CC0 (MSB), după care dai drumul la butonul BANK SELECT.

Mare atenţie! pentru a introduce valorile corecte ale CC32 şi CC0, în cazul modulului Roland JV-1010, trebuia să tastez valoarea arătată în instrucţiunile modulului de sunet + 1 valoare, deci pentru banca PRESET A, în instrucţiunile Roland JV-1010 sunt prevăzute valorile 0 pentru CC32 şi 81 pentru CC0.

Folosind un controller MIDI Roland A-37, acestea au fost întocmai valorile introduse pentru a selecta banca PRESET A.

Ca să pot selecta banca de sunet PRESET A cu STUDIOLOGIC SL-990 XP, trebuia să tastez valoarea 1 pentru CC32 şi 82 pentru CCO, faţă de 0 şi 81. Mai mult ca sigur acest lucru nu se întâmplă la toate modulele de sunet.

Schimbarea canalului MIDI se face în mod similar de la 1 la 16, apăsând butonul MIDI CHANNEL.

Transpunerea notelor este posibilă în acelaşi mod, în paşi de câte un semiton pănă la +/- 24 semitonuri.

Ce rost are să setezi instrumentele dacă nu le poţi salva?

Controllerul are 100 de locaţii de memorie, iar dacă vrei să salvezi un sound anume, potrivit instrucţiunilor în toate limbile scrise în instrucţiunile livrate împreună cu instrumentul, trebuie să apeşi simultan butonul BANK SELECT şi MEMO, le ţii apăsat, tastezi numărul unde vrei să salvezi tonul preferat, dai drumul la butoane şi gata!

II”        A doua paranteză. Coşmarul revine, episodul Răzbunarea Instrucţiunilor de folosire

După ce am executat operaţiunile aşa cum au fost ele arătate în instrucţiunile de folosire, şi nu am reuşit să salvez nici un sunet în memoria controllerului, am început chiar să mă gândesc că instrumentul pe care îl încercam este defect. Am încercat mai multe zile la rând dar fără rezultat.

Aplicând principiul Google, prietenul meu, am găsit pe Internet Instrucţiunile de folosire ale controllerului în limba maghiară. Citind atent văd că pentru a salva un sunet, trebuie să apăs simultan butonul TRANSPOSE şi MEMO şi nu BANK SELECT şi MEMO. Această combinaţie de butoane a funcţionat.

Deci, atenţie! Pentru a salava setarea unui sunet în memoria controllerului STUDIOLOGIC SL-990 XP trebuie să apăsaţi butonul TRANSPOSE şi MEMO şi nu BANK SELECT şi MEMO.

Dacă vrei să foloseşti sunetele salvate, apăsaţi tasta MEMO, o ţineţi apăsată, tastaţi numărul sub care aţi salvat soundul, daţi drumul la butonul MEMO şi gata!

III.        Concluzii.

Studiologic SL-990 XP este un controller MIDI, bine gândit, simplu, fără prea multe funcţii pe care oricum nu le ai folosi, are doar de ceea ce ai într-adevăr nevoie.

Are deci intrare pentru pedală sustain, intrare pentru pedală volum, fiind singura posibilitate de a controla volumul, iar funcţia de aftertouch lipseşte că nici pianul nu are. Utilizarea/programarea este de asemenea simplă, dacă nu te derutează instrucţiunile de folosire.

Controllerul este ideal pentru a exersa pianul, pentru a fi transportat la concerte (având doar 20 de kilograme) dar şi în studio. Raportat la preţ, consider că primeşti mult mai mult cu acest instrument decât plăteşti, mai ales dacă te gândeşti la 88 de clape cu graded hammer action.

Şi în încheiere încă o fotografie :