Thereminul

Instrumentul muzical despre care crezi că există doar după ce l-ai văzut…

A.        Introducere

Se spune că există un instrument care nu trebuie atins ca totuşi să cânţi la el … „O să cred asta când îl văd!” … spun mulţi oameni dacă aud această propoziţie.

Am în faţa mea  … ceva, … care,… este o cutie, montată pe un stativ de microfon şi din care iese o antenă, asemănătoare radioului tatălui meu din anii 80, orientată în sus şi una circulară, în partea stângă a cutiei.

Acel ceva se numeşte ”Theremin” şi este un instrument muzical electronic (monofonic) care se caracterizează prin faptul că nu trebuie să-l atingi atunci când vrei să cânţi la el. Numele instrumentului provine de la cercetătorul rus Prof. Leon Theremin, care a inventat instrumentul în 1919.

Acest instrument se foloseşte cu ajutorul celor două antene, cea orientată în sus, în partea dreaptă controlează înălţimea tonului (pitch), iar antena circulară din stânga foloseşte la controlul volumului.

theremin1

Leon Theremin împreună cu invenţia sa care-i poartă numele

Dar înainte de a intra în detalii, iată câteva cuvinte despre Leon Theremin, cel care a făcut posibilă revoluţia electronică în muzică… şi o să vedeţi de ce.

B.        Inventatorul

Leon Theremin, sau mai precis Lev Sergheivici Termen s-a născut la St. Petersburg în anul 1896. A studiat fizica şi astronomia la Universitatea St. Petersburg şi Institutul Fizico – Tehnical Petrograd. Pe lângă faptul că a fost cercetător, Lev S. Theremin a fost şi un talentat instrumentist la violoncel.

Urmăriţi-l cântând la theremin:

Dacă eraţi atenţi la ora de rusă poate înţelegeaţi şi ce spune. Eu nu am fost atent …

În anul 1922 i-a prezentat conducătorului bolşevic V.I. Lenin instrumentul nou inventat, care fiind entuziasmat de acesta a început să ia lecţii de theremin, a comandat 600 de exemplare din instrument, le-a trimis în toate colţurile Uniunii Sovietice, iar pe inventatorul Lev S. Termen l-a trimis în ţările Europei ca să popularizeze cea mai nouă tehnologie sovietică şi invenţia muzicii electronice. După un turneu lung în Europa, Lev S. Theremin a plecat în SUA în 1928, unde a patentat invenţia sa.

După ce firma americană RCA a început producţia în serie a instrumentului cu numele Thereminvox, şi Clara Rockmore – una din foarte puţinii interpreţi de theremin de renume mondial – a concertat în SUA în mai multe locuri, interpretând piese clasice pe theremin, în 1938, Leon Theremin s-a întors în Uniunea Sovietică în circumstanţe necunoscute. Se vehiculează totuşi că ar fi fost ridicat de către agenţi KGB din apartamentul său din New York şi dus în URSS. Leon Theremin s-a întors în SUA abia în 1991.

Urmăriţi o înregistrare cu un RCA Theremin fabricat în 1929

După cel de-al Doilea Război Mondial thereminul a fost lăsat uitării, deoarece este destul de greu să cânţi la acesta dar a supravieţuit totuşi datorită celor care se ocupau de electronică din hobby.

Menţionez că acum se pot descărca de pe internet gratuit diagrame şi scheme pentru diferite modele de theremin, care pot fi asamblate destul de uşor de către cei care au cunoştinţe în electronică.

Pe acest site găsiţi scheme de asamblare  pentru theremin:

Link

Un asemenea entuziasmat a fost şi Robert Moog, care a readus în producţie thereminul, şi din care ulterior, în anii 60 au fost create sintetizatoarele, dar acesta este o altă poveste, la care mă voi referi altă dată. În zilele noastre Etherwave Moog Theremin poate fi cumpărat în oricare magazin de instrumente muzicale care se respectă, atât asamblat cât şi în kit de asamblare.

theremin2

Etherwave Moog Theremin

C.        Principiul de funcţionare este foarte simplu (spun cei care se pricep la fizică). În instrument există două oscilatoare (generatoare de frecvenţe radio) care operează pe frecvenţe diferite dar totuşi apropiate una faţă de alta şi care nu pot fi percepute de urechea umană. Primul oscilator produce un sunet pe o frecvenţă de ex de 170kHz, iar al doilea produce frecvenţe de sunet variabile între 168 şi 170kHz. Variaţia este influenţată de apropierea corpului, – a mâinii – instrumentistului de antena instrumentului. Mâna omului, de fapt corpul omenesc operează ca o împământare pentru un condensator variabil. Interferenţa celor două sunete de frecvenţă diferită produce un sunet perceptibil de om. Pe acelaşi principiu funcţionează şi antena pentru volum.

D.        Tehnica de interpretare

Diferenţiându-se de pian sau chitară, care corect acordate, nu pot produce sunete aflate între ton şi semiton, thereminul poate emite şi sunete aflate între un ton şi semiton, asemenea vioarei sau trombonului, de asemenea se diferenţiază de instrumentele acustice amintite prin faptul că nu are nici un reper al locului unde anume s-ar găsi nota pe care ai vrea s-o cânţi.

Aceste note aflate între ton şi semiton, de obicei nu sunt utilizabile în muzică şi trebuie evitate. Astfel trebuie să-ţi formezi deprinderi specifice thereminului precum şi să posezi un auz perfect să poţi cânta melodii pe theremin. Nu este imposibil, aşa cum au demosntrat şi Clara Rockmore sau Lydia Kavinia, mari artişti, maeştri ai thereminului, al căror interpretare este înregistrată pe diferite discuri.

theremin3

Clara Rockmore din SUA

Urmăriţi-o pe Clara Rockmore

theremin4

Lydia Kavinia din Rusia, este o rudă apropiată chiar al lui Leon Theremin

Totodată, exersând pe theremin, îţi poţi perfecţiona auzul.

Acest instrument este ideal pentru producerea efectelor de glissando, portamento, vibrato sau tremolo şi este asociat cu sunete extraterestre, cosmice, mai ales dacă acesta este legat printr-un efect de delay înainte de a fi amplificat.

E.         La ce se foloseşte

Chiar dacă nu ne vine să credem, există mulţi compozitori care au compus creaţii pentru acest instrument. De obicei se foloseşte în muzica avantgardă, new age, foarte mult în muzică de filme pentru efecte, dar şi muzică clasică sau jazz.

Iată câteva exemple:

Bohuslav Martinů, Dmitri Shostakovich, Edgar Varese, Moritz Eggert sau muzică de film compusă de Miklós Rózsa pentru producţii hollywoodiene.

Mai este folosit de Jean Michel Jarre (Oxygene) sau Robert Plant de la Led Zeppelin.

Întotdeauna m-au fascinat sintetizatoarele poate şi pentru că sunt instrumentist la sintetizatoare în formaţia Mercedes Band şi am şi un proiect solo Nord şi căutam tot timpul informaţii pe internet despre începuturile erei acestor instrumente. Aşa am făcut cunoştinţă cu thereminul, apoi am simţit nevoia să-mi completez arsenalul de instrumente cu un theremin, şi aşa am şi făcut.

Deţin, deci un theremin mai simplu cu o singură antenă, care controlează înălţimea tonului. Îl folosesc conectat la un sintetizator Novation X-Station 25, pentru efectele celui din urmă. Adaug la theremin, deci, un mic reverb, puţin chorus, delay puţin mai mult şi un distorsion fin. Pot să spun că este totdeauna o plăcere să cânt la el. Are un ton analogic cald, mătăsos, în registrul grav. Sunetele, cum cresc în înălţime, devin mai deschise, mai pertinente, chiar mai ţipătoare şi are totdeauna priză la public deşi cânt la el doar nişte glissandouri, cu vibrato.

theremin6

Subsemnatul, performând live un solo de theremin

F.         In era computerelor

Moog a realizat un theremin MIDI controller, cu ajutorul căruia se poate accesa banca de sunete a oricărui tip de sintetizator capabil să primească mesaje MIDI implicit şi a sintetizatoarelor virtuale software.

G.        Instrumente similare?

Da. Există. Cam în perioada în care a fost inventat thereminul, în Franţa, Maurice Marthenot a inventat instrumentul denumit Ondes Marthenot.

theremin5

Ondes Marthenot

Principiul de funcţionare este acelaşi ca şi la theremin, dar acesta trebuie atins pentru a putea cânta la el.

Are o claviatură fixă şi un ghigaj pentru degetul instrumentistului care acţionează un fir de oţel cu ajutorul unui inel tras pe deget (ruban). Instrumentul poate fi folosit şi cu claviatură.

Cu mâna stângă se pot modifica unele caracteristici ale sunetului. De obicei se pot schimba formele de undă sonoră (sinus, dreptunghiular sau triunghiular) pentru a imita sunete de flaut, oboi, clarinet etc.

theremin7

Ondes Marthenot în acţiune. Se văd clar firul şi rubanul (inelul)

Şi pentru acest instrument au fost compuse piese consacrate, de către compozitori de muzică clasică, dintre care amintesc:

The Thurangalîla Symphony de Olivier Messiaen ori alţii ca Edgar Varese, Arthur Honegger, sau Maurice Jarre.

Unul dintre cei mai apreciaţi instrumentişti la Ondes Marthenot la ora actuală este Thomas Bloch.

Iată o piesă compusă pentru pian şi Ondes Marthenot de către Olivier Messiaen şi interpretată de Thomas Bloch:

sau

Urmăriţi o prezentare a instrumentului denumit Ondine, care este defapt un remake al Ondes Marthenot.

Un alt instrument cu care este adeseori asociat thereminul este defapt o unealtă şi anume fierăstrăul. Cu toate că nu este un instrument deloc electronic, sunetul pe care îl scoate, fiind acţionat cu un arcuş de vioară este foarte asemănător celui de theremin.

Glassharmonica este de asemenea un instrument muzical acustic al cărui sunet seamănă cu thereminul.

F.         Concluzii

Ce pot să spun. S-a demonstrat fără tăgadă că există pe lumea asta un instrument muzical de mai bine de 90 de ani (!) care poate fi cântat fără să fie atins, dar nu asta este cel mai important lucru.

Cu inventarea acestui instrument, s-a început o muncă de cercetare bazată pe experiment, care a rezultat crearea, iniţial a sintetizatoarelor analogice modulare, apoi portabile (mulţumită Dr. Robert Moog) care sunt practic o perfecţionare a thereminului, fiindu-i adăugate iniţial o claviatură, apoi filtre, generatoare de envelope ADSR (Dr. Robert Moog), LFO uri, efecte etc. Sintetizatoarele digitale sunt doar la un pas de acestea, apoi au urmat instrumentele wavetable, PCM, între timp samplere etc, etc,  şi iată că suntem în mijlocul revoluţiei muzicale electronice.

Bibliografie:

http://en.wikipedia.org/wiki/Theremin

http://www.moogmusic.com/theremin/?section=product&product_id=21121

http://www.thereminworld.com/

http://en.wikipedia.org/wiki/Ondes-Martenot

Nord (Sztakics István Attila)

12 comentarii la „Thereminul

  • 12 ianuarie 2010 la 5:27 pm
    Permalink

    Nu stiam că există theremin cu o singură antenă. Cum controlezi amplitudinea?

    Faptul că thereminul nu are legătură cu octava temperată este tocmai farmecul lui, iar măiestria celor care cântă la theremin alături de instrumente temperate este cu atât mai mare. Din acest motiv nu se poate spune că trebuie evitate sunetele „dintre” semitonuri.

    Cred că thereminul o să fascineze întotdeauna. Si mie mi-ar plăcea să-mi iau la un moment dat un controller theremin, tocmai pentru explorarea spatiilor „dintre”.. 🙂

  • 12 ianuarie 2010 la 5:35 pm
    Permalink

    Amplitudinea poate fi controlată prin butonul de volum al mixerului, amplificatorului sau al efectului la care este legat. Este o varianta mai simpla a thereminului, folosita si de Robert Plant (Led Zeppelin).
    A se vedea http://www.theremaniacs.com/

  • 1 februarie 2011 la 10:37 am
    Permalink

    Este un instrument absolut fascinant, deoarece este expresiv ca o vioara si totodata excentric, prin sonoritatile „de dincolo” pe care le produce…
    Stie cineva vreun electronist care mi-ar putea face unul? Am gasit planuri pe net! Iuhuu!

    Va las cu o piesa a unei formatii de metal avant garde acum… Unde apare din nou theremin-ul. Artistul nu e maestru, dar e destul de expresiv si interesant.

    http://www.youtube.com/watch?v=onvnoiyfOm0

  • 16 mai 2011 la 7:34 pm
    Permalink

    Piesa postata e foarte buna!
    Cred ca ar fi mai usor sa comanzi de pe ebay un teremin gata facut. Asa am facut si eu. Initial am descarcat si eu de pe net planurile, dar m-ar fi costat cam tot atat cat am platit pentru unul pe ebay gata facut si trimis prin posta.
    Bafta multa!

  • 24 septembrie 2011 la 12:24 am
    Permalink

    Salutare , am vazut ca ai dat un link legat de cum as putea sa-mi construiesc sau ma rog , sa incerc sa-mi confectionez un asemenea aparat :P, din pacate nu merge accesat . astept un reply. Multumesc anticipat.

  • 7 octombrie 2011 la 5:46 pm
    Permalink

    Salut LiviuL
    Scuze ca abia acum iti raspund.
    Aici gasesti un site care iti ofera informatii despre Do It Yourself Teremin
    http://www.ehow.com/way_5533735_theremin-schematics-diy.html

    Cu toate acestea, depinde ce buget ai, poti cumpara chiar un MOOG Teremin kit pentru cca. 300 – 350 Euro
    sau poti comanda diferite modele gata facute de la 100 Euro, la chiar 5000 Euro.
    Mult noroc!

  • 7 octombrie 2011 la 11:53 pm
    Permalink

    am o rugaminte la dv. am un acordion roland fr1 si partea de la basi se aude fals cum pot sa al aduc la normal mai bine zis sai dau un reset din fabrica sa functioneze normal va multumesc

  • Pingback: O legătură muzicală între cel mai vizionat serial polițist britanic și Revoluția din Rusia: thereminul « Pandora's | Blog la feminin

  • 5 iunie 2012 la 9:40 pm
    Permalink

    foarte interesant si bine documentat articolul!
    chiar cautam ceva de genul asta… multumesc.

  • 22 februarie 2020 la 11:27 am
    Permalink

    Bună, tuturor,

    Este cineva din București care mă poate ajuta cu ”îmblânzirea” theremini-ului? Bineînțeles, contracost.

    Mulțumesc frumos.

  • 3 mai 2020 la 2:52 pm
    Permalink

    Un subiect fascinant pentru mine. Mulțumesc pentru prezentarea complexă și surpriza de a-l asculta chiar pe creatorul instrumentului.

  • 15 martie 2023 la 10:01 am
    Permalink

    Campul bioenergetic are vreo importanta în tehnica de emitere a sunetelor theramine?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.